Când tace telefonul

Când tace telefonul...

Şi nu mai pot să sper,

Să pot avea şi astăzi

Puţin din ce-a fost ieri –

Îmi vin gânduri aiurea

Şi-ncerc din răsputeri

A mă calma şi cere:

Mai dă-mi, Doamne, puteri!

Sunt vinovat în toate,

Din multe am gustat...

Iar preţul lipsei tale

Abia de l-am aflat.

Dar, oare n-am iertare?

Şi şanse chiar că nu-s?

– Tastez cu-nfrigurare

Mesajul de mai sus...

Spărgându-se tăcerea

Şi penetrând betonul,

Aud din nou cum sună

În casă telefonul...

Tristeţea se destramă

Şi n-am pe ochi năframă!

Tu eşti încă departe,

Dar, vocea ta mă cheamă...

Simt – sufletul vibrează,

Distanţa Nu contează!

Chişinău, 3.11.2013.