În zilele de 30-31 martie 2013
membrii Asociaţiei Moldo-Elene „ORFEU” din Atena au omagiat împlinirea a 95 de
ani de la Unirea Basarabiei
cu România prin două acţiuni deosebite, de o mare încărcătură sufletească. La
30 martie a avut loc Şedinţa omagială a Cenaclului „Legământ” (organizat şi condus
de mai mulţi ani de doamna Larisa Bîlhac) închinată Zilei Unirii de la 27 Martie 1918, la
care invitaţi de onoare au fost membrii Asociaţiei Româno-Elene „Sfinţii
Împăraţi Constantin şi Elena” din Aspropyrgos – Attiki (Preşedinte - doamna
Mariana Kondourarou) iar pe 31 martie, membrii celor două asociaţii au fost
într-un pelerinaj la mănăstirea Aghia
Lavra, locul unde, la data de 25 Martie 1821, s-a oficiat Sfânta Liturghie,
care a pus începutul pe teritoriul Greciei a Revoluţiei de Eliberare de sub jugul
Imperiului Otoman şi unde revoluţionarii greci au primit binecuvântarea pentru
a pleca la luptă.
Şedinţa Cenaclului „Legământ” a
fost o şedinţă marcantă atât pentru Asociaţia „ORFEU”, cât şi pentru Cenaclul
„Legământ”, deoarece cele trei subiecte abordate („Unirea de la 27 Martie 1918”, „Eminescu şi
Basarabia” şi „Grigore Vieru şi idealul Unirii”) constituie chintesenţa idealului
istoric, ce a stat la baza înfiinţării şi activităţii asociaţiei. Reunirea
românilor a fost de la începutul activităţii asociaţiei, în 1999, dorinţa cea
mai mare a membrilor ei; Mihai Eminescu fiind simbolul conştiinţei naţionale şi
a unităţii culturale a tuturor românilor, iar Grigore Vieru – simbolul poetului
care a luptat cu toată fiinţa sa, până la sfârşitul vieţii, pentru idealul
reunirii Basarabiei cu Ţara-Mamă. Mai mult decât atât, cenaclul poartă numele
poeziei „Legământ”, pe care Grigore Vieru a închinat-o lui Mihai Eminescu,
geniul al cărui creaţie i-a stat drept „căpătâi”.
În debutul şedinţei cenaclului,
dl Mihai Slusarenco (absolvent al Facultăţii de Istorie a USM) a făcut o
prezentare a evenimentelor care au condus la înfăptuirea Unirii de la 27 Martie
1918: conjunctura internă şi externă, situaţia generală şi starea de spirit a
basarabenilor înainte de unire, etc. A fost dată citirii Declaraţia Unirii şi s-a amintit numele celor mai de seamă fruntaşi
români din Sfatul Ţării: Ion Inculeţ, Ion Buzdugan, Pantelimon Halipa,
Constantin Stere, Dan Ciugureanu, Ştefan Ciobanu, Ion Pelivan, etc. În
continuare, raportorul a subliniat însemnătatea Actului Unirii din perspectiva
istoriei sec. XX şi importanţa demascării falsificării istoriei în privinţa
subiectului unirii, care s-a produs atât în perioada Uniunii Sovietice cât şi
în prezent, prin menţinerea „teoriei moldovenismului”. În final, domnul
Slusarenco a făcut referire la recentele exemple de strânsă colaborare la nivel
înalt, desfăşurate de conducerea celor două state (întâlnirile parlamentarilor
din R. Moldova şi România la
Chişinău şi Bucureşti, Conferinţele ştiinţifice ale
savanţilor din dreapta şi stânga Prutului, inclusiv cea mai recentă sesiune,
organizată în sala unde a fost proclamată Unirea, cea din Chişinău de pe str.
Al. Mateevici 111, etc.) şi a încheiat cu afirmaţia domnului senator Viorel
Badea: „Problema Basarabiei, dintr-o problemă de politică externă trebuie să
devină o problemă de politică internă a României”.
Un moment emoţionant l-a
constituit intonarea de către toţi participanţii a cântecelor „Treceţi
batalioane române Carpaţii” şi „Hai să-ntindem hora mare”, melodii istorice, proprii
epocii Marii Uniri din 1918 şi de recitarea de către Iana Malciuc a poeziei lui
Mihai Eminescu „Doină”.
Preşedintele Asociaţiei „ORFEU”,
domnul Dumitru Gurău a prezentat câteva fragmente din opera politică a lui
Mihai Eminescu referitoare la
Basarabia - ţinutul românesc atât de crunt încercat. A
reliefat ideile-forţă cuprinse în opera poetului: caracterul pur românesc al
Basarabiei, dreptul inalienabil al populaţiei autohtone de a se autodetermina
teritorial, cultural, lingvistic, etc. De asemenea a exemplificat pe hartă
teritorul Basarabiei din vremea lui M. Eminescu, subliniind faptul că între
anii 1856-1878 Sudul Basarabiei a fost parte componentă a României.
În continuare Thodoris Koemtzis
(în vârstă de 10 ani) de la Cursurile de
Limbă Română ale Asociaţiei „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din
Aspropyrgos a interpretat două piese muzicale la vioară. A fost continuu
aplaudat şi felicitat de către toţi cei prezenţi.
Trecerea de la creaţia lui
Mihai Eminescu la cea a lui Grigore Vieru a fost prezentată de doamna Luminiţa
Kotsopoulou, care a remarcat faptul că în Basarabia, Mihai Eminescu a
constituit pentru întreaga generaţie a scriitorilor şi poeţilor şaizecişti un
model de poet-patriot, cu o înaltă conştiinţă naţională, cu o impecabilă
morală, un poet apărător al identităţii şi valorilor naţiunii române. Eminescu
a fost „salvatorul românilor din Est” ( Mihai Cimpoi) prin spiritul său
puternic de a cărui valoare au fost pătrunşi adevăraţii oameni de cultură ai
Basarabiei. Acest spirit eminescian l-a marcat definitiv pe Grigore Vieru,
poetul care s-a situat în avangarda luptei pentru identitate naţională, pentru
limba română, pentru alfabet cu grafie latină, pentru tricolor, stemă şi imn
naţional, pentru adevăr istoric. La rândul său, Grigore Vieru a fost mai mult
decât un poet: a fost modelul unei întregi generaţii de scriitori români din
Basarabia. „Dacă visul unora este să ajungă în cosmos, eu viaţa întreagă am
visat să trec Prutul” spunea Grigore Vieru şi întreaga sa viaţă a oglindit trăirea
concludentă a acestui ideal. În continuare, doamna Ala Adam a interpretat
impresioanta melodie „Cântec pentru Unire”. Din creaţia lui Grigore Vieru au
recitat doamna Carmen Irimia – poezia „Glontele internaţionalist”, doamna Irina
Nacu – poezia „În limba ta”, doamna Geta Pavăl – poezia „De-ai merge tu,
Prutule”, doamna Eugenia Dumitraş –
poezia „Candela”, doamna Luminiţa Kotsopoulou – poezia „Legământ”. Seara s-a
încheiat în acordurile cântecelor scrise şi interpretate de regretaţii Doina şi
Ion Aldea Teodorovici şi celor pe versurile lui Grigore Vieru, precum şi a
cântecelor patriotice, intonate de membrii nou-înfiinţatului grup artistic
„Mărţişor” al Asociaţiei „ORFEU” (format din Veaceslav Schimbov, Petru Enacache
şi Mihai Slusarenco).
Subiectele discutate,
organizarea cenaclului, emoţia, entuziasmul, şi implicarea totală a celor
prezenţi au fost o exemplificare vie – fie şi „la scară foarte mică” a unirii
românilor de pe ambele maluri ale Prutului, care s-a petrecut în inima Greciei,
în cadrul restrâns al unui eveniment cultural.
În ziua următoare cele două
asociaţii au vizitat Mănăstirea Sf. Lavra, al cărui nume se leagă de cel mai
important eveniment din istoria modernă a Greciei – Revoluţia de la 1821,
eveniment care înfrăţeşte popoarele român şi grec prin faptul că a fost
pregătit pe meleagurile noastre de către fruntaşii eterişti şi sprijinit de poporul nostru cu mult timp înainte de
izbucnirea răscoalei în Grecia. De asemenea, a fost vizitată cea mai veche
mănăstire din Grecia (362 d.H.), Mănăstirea Megalou Spileou (Mănăstirea Marii Peşteri), unde se păstrează Icoana
Maicii Domnului făcătoare de minuni a Sfântului Luca. La întoarcerea în oraşul
Kalavrita a fost vizitat „Locul Sacrificiului” - Complexul comemorativ închinat
victimelor naziştilor, aflat exact pe locul unde la 13 decembrie 1943 au fost
ucişi toţi tinerii în vârstă de peste 14 ani şi toţi bărbaţii oraşului.
Pe parcursul cele două zile participanţii
ambelor activităţi au purtat pe piept ecusoane cu simbolul celor două ţări
despărţite de sârma ghimpată a hotarului politic. În pieptul lor, însă, inima
le-a bătut în acelaşi ritm, cu aceeaşi emoţie şi cu bucuria întâlnirii frăţeşti
întru împărtăşirea idealului comun: Unirea, care acum 95 de ani a fost
posibilă.
Asociaţia Moldo-Elenă
„Orfeu” din Atena.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu