Totalul afişărilor de pagină; © Copyright 2012-2015 Vlad. Mischevca: Toate drepturile rezervate

15 apr. 2013

CENACLUL „LEGĂMÂNT” AL ASOCIAŢIEI MOLDO-ELENE „ORFEU” DIN ATENA A OMAGIAT 95 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA





În zilele de 30-31 martie 2013 membrii Asociaţiei Moldo-Elene „ORFEU” din Atena au omagiat împlinirea a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România prin două acţiuni deosebite, de o mare încărcătură sufletească. La 30 martie a avut loc Şedinţa omagială a Cenaclului „Legământ” (organizat şi condus de mai mulţi ani de doamna Larisa Bîlhac)  închinată Zilei Unirii de la 27 Martie 1918, la care invitaţi de onoare au fost membrii Asociaţiei Româno-Elene „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Aspropyrgos – Attiki (Preşedinte - doamna Mariana Kondourarou) iar pe 31 martie, membrii celor două asociaţii au fost într-un pelerinaj la mănăstirea Aghia Lavra, locul unde, la data de 25 Martie 1821, s-a oficiat Sfânta Liturghie, care a pus începutul pe teritoriul Greciei a Revoluţiei de Eliberare de sub jugul Imperiului Otoman şi unde revoluţionarii greci au primit binecuvântarea pentru a pleca la luptă.
Şedinţa Cenaclului „Legământ” a fost o şedinţă marcantă atât pentru Asociaţia „ORFEU”, cât şi pentru Cenaclul „Legământ”, deoarece cele trei subiecte abordate („Unirea de la 27 Martie 1918”, „Eminescu şi Basarabia” şi „Grigore Vieru şi idealul Unirii”) constituie chintesenţa idealului istoric, ce a stat la baza înfiinţării şi activităţii asociaţiei. Reunirea românilor a fost de la începutul activităţii asociaţiei, în 1999, dorinţa cea mai mare a membrilor ei; Mihai Eminescu fiind simbolul conştiinţei naţionale şi a unităţii culturale a tuturor românilor, iar Grigore Vieru – simbolul poetului care a luptat cu toată fiinţa sa, până la sfârşitul vieţii, pentru idealul reunirii Basarabiei cu Ţara-Mamă. Mai mult decât atât, cenaclul poartă numele poeziei „Legământ”, pe care Grigore Vieru a închinat-o lui Mihai Eminescu, geniul al cărui creaţie i-a stat drept „căpătâi”.
În debutul şedinţei cenaclului, dl Mihai Slusarenco (absolvent al Facultăţii de Istorie a USM) a făcut o prezentare a evenimentelor care au condus la înfăptuirea Unirii de la 27 Martie 1918: conjunctura internă şi externă, situaţia generală şi starea de spirit a basarabenilor înainte de unire, etc. A fost dată citirii Declaraţia Unirii şi s-a amintit numele celor mai de seamă fruntaşi români din Sfatul Ţării: Ion Inculeţ, Ion Buzdugan, Pantelimon Halipa, Constantin Stere, Dan Ciugureanu, Ştefan Ciobanu, Ion Pelivan, etc. În continuare, raportorul a subliniat însemnătatea Actului Unirii din perspectiva istoriei sec. XX şi importanţa demascării falsificării istoriei în privinţa subiectului unirii, care s-a produs atât în perioada Uniunii Sovietice cât şi în prezent, prin menţinerea „teoriei moldovenismului”. În final, domnul Slusarenco a făcut referire la recentele exemple de strânsă colaborare la nivel înalt, desfăşurate de conducerea celor două state (întâlnirile parlamentarilor din R. Moldova şi România la Chişinău şi Bucureşti, Conferinţele ştiinţifice ale savanţilor din dreapta şi stânga Prutului, inclusiv cea mai recentă sesiune, organizată în sala unde a fost proclamată Unirea, cea din Chişinău de pe str. Al. Mateevici 111, etc.) şi a încheiat cu afirmaţia domnului senator Viorel Badea: „Problema Basarabiei, dintr-o problemă de politică externă trebuie să devină o problemă de politică internă a României”.
Un moment emoţionant l-a constituit intonarea de către toţi participanţii a cântecelor „Treceţi batalioane române Carpaţii” şi „Hai să-ntindem hora mare”, melodii istorice, proprii epocii Marii Uniri din 1918 şi de recitarea de către Iana Malciuc a poeziei lui Mihai Eminescu „Doină”.
Preşedintele Asociaţiei „ORFEU”, domnul Dumitru Gurău a prezentat câteva fragmente din opera politică a lui Mihai Eminescu referitoare la Basarabia - ţinutul românesc atât de crunt încercat. A reliefat ideile-forţă cuprinse în opera poetului: caracterul pur românesc al Basarabiei, dreptul inalienabil al populaţiei autohtone de a se autodetermina teritorial, cultural, lingvistic, etc. De asemenea a exemplificat pe hartă teritorul Basarabiei din vremea lui M. Eminescu, subliniind faptul că între anii 1856-1878 Sudul Basarabiei a fost parte componentă a României.
În continuare Thodoris Koemtzis (în vârstă de 10 ani) de la Cursurile de Limbă Română ale Asociaţiei „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Aspropyrgos a interpretat două piese muzicale la vioară. A fost continuu aplaudat şi felicitat de către toţi cei prezenţi.
Trecerea de la creaţia lui Mihai Eminescu la cea a lui Grigore Vieru a fost prezentată de doamna Luminiţa Kotsopoulou, care a remarcat faptul că în Basarabia, Mihai Eminescu a constituit pentru întreaga generaţie a scriitorilor şi poeţilor şaizecişti un model de poet-patriot, cu o înaltă conştiinţă naţională, cu o impecabilă morală, un poet apărător al identităţii şi valorilor naţiunii române. Eminescu a fost „salvatorul românilor din Est” ( Mihai Cimpoi) prin spiritul său puternic de a cărui valoare au fost pătrunşi adevăraţii oameni de cultură ai Basarabiei. Acest spirit eminescian l-a marcat definitiv pe Grigore Vieru, poetul care s-a situat în avangarda luptei pentru identitate naţională, pentru limba română, pentru alfabet cu grafie latină, pentru tricolor, stemă şi imn naţional, pentru adevăr istoric. La rândul său, Grigore Vieru a fost mai mult decât un poet: a fost modelul unei întregi generaţii de scriitori români din Basarabia. „Dacă visul unora este să ajungă în cosmos, eu viaţa întreagă am visat să trec Prutul” spunea Grigore Vieru şi întreaga sa viaţă a oglindit trăirea concludentă a acestui ideal. În continuare, doamna Ala Adam a interpretat impresioanta melodie „Cântec pentru Unire”. Din creaţia lui Grigore Vieru au recitat doamna Carmen Irimia – poezia „Glontele internaţionalist”, doamna Irina Nacu – poezia „În limba ta”, doamna Geta Pavăl – poezia „De-ai merge tu, Prutule”, doamna  Eugenia Dumitraş – poezia „Candela”, doamna Luminiţa Kotsopoulou – poezia „Legământ”. Seara s-a încheiat în acordurile cântecelor scrise şi interpretate de regretaţii Doina şi Ion Aldea Teodorovici şi celor pe versurile lui Grigore Vieru, precum şi a cântecelor patriotice, intonate de membrii nou-înfiinţatului grup artistic „Mărţişor” al Asociaţiei „ORFEU” (format din Veaceslav Schimbov, Petru Enacache şi Mihai Slusarenco).
Subiectele discutate, organizarea cenaclului, emoţia, entuziasmul, şi implicarea totală a celor prezenţi au fost o exemplificare vie – fie şi „la scară foarte mică” a unirii românilor de pe ambele maluri ale Prutului, care s-a petrecut în inima Greciei, în cadrul restrâns al unui eveniment cultural.
În ziua următoare cele două asociaţii au vizitat Mănăstirea Sf. Lavra, al cărui nume se leagă de cel mai important eveniment din istoria modernă a Greciei – Revoluţia de la 1821, eveniment care înfrăţeşte popoarele român şi grec prin faptul că a fost pregătit pe meleagurile noastre de către fruntaşii eterişti şi sprijinit de poporul nostru cu mult timp înainte de izbucnirea răscoalei în Grecia. De asemenea, a fost vizitată cea mai veche mănăstire din Grecia (362 d.H.), Mănăstirea Megalou Spileou (Mănăstirea Marii Peşteri), unde se păstrează Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni a Sfântului Luca. La întoarcerea în oraşul Kalavrita a fost vizitat „Locul Sacrificiului” - Complexul comemorativ închinat victimelor naziştilor, aflat exact pe locul unde la 13 decembrie 1943 au fost ucişi toţi tinerii în vârstă de peste 14 ani şi toţi bărbaţii oraşului.
Pe parcursul cele două zile participanţii ambelor activităţi au purtat pe piept ecusoane cu simbolul celor două ţări despărţite de sârma ghimpată a hotarului politic. În pieptul lor, însă, inima le-a bătut în acelaşi ritm, cu aceeaşi emoţie şi cu bucuria întâlnirii frăţeşti întru împărtăşirea idealului comun: Unirea, care acum 95 de ani a fost posibilă.
Asociaţia Moldo-Elenă „Orfeu” din Atena.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu