"- Ştefane, gazeta ta..."

La umbra slăvitului voievod

se neglijează o Lege, care stipulează clar ce este un Simbol cu statut de emblemă naţională complementară!

Lungă şi anevoioasă a fost calea victoriei Simbolurilor naţionale în Republica Moldova şi mai este încă mult până când vom conştientiza rostul şi valoarea lor perenă. Alături de Stemă şi Tricolor mai sunt un şir de însemne identitare simbolice neoficiale ale Republicii Moldova, care trebuiesc cunoscute şi venerate.

Actualmente publicitatea ne dictează în toate şi-i îndrumă pe toţi. Dar, ar trebui să mai existe şi anumite limite în ceea ce priveşte utilizarea Simbolurilor naţionale (Drapel, Stemă, Însemne oficiale şi complementare ale naţiunii, statului ect.) ce ţine până la urmă de simţul bunului gust şi al demnităţii naţionale atunci când se apelează la figuri istorice şi analogii emblematice. Să conştientizăm că, nu toate sunt bune de împrumutat de peste hotare (ex.: „Statue of Liberty din NY” - simbolul naţional al SUA difuzat în cele mai diverse şi deocheate ipostaze), căci - nu tot ce este haios este şi lăudabil sau demn de repetat etc... Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău face parte din Lista candidaţilor la statutul de embleme naționale complementare, la categoria Monumentul Naţional. (Vezi: S.Andrieş-Tabac, „Identitatea simbolică neoficială a Republicii Moldova” în revista „Akademos”, nr.1 (20), martie 2011, p.131-138).

Acţiuni concrete în stabilirea emblemelor naţionale complementare au fost întreprinse de CNH pe parcursul ultimilor ani, printre care şi cele din 2010, cu ocazia pregătirii volumului „Simbolurile naţionale ale Republicii Moldova” (Chişinău, 2010) în cadrul Instituţiei publice „Enciclopedia Moldovei”. Cartea a inclus compartimentul „Simboluri naţionale derivate şi complementare”. Iar în Tabloul general al candidaţilor la statutul de emblemă neoficială a Republicii Moldova pentru reprezentarea în paginile noului paşaport biometric, propus la Masa rotundă „Identitatea simbolică neoficială a Republicii Moldova”, ediţia a II-a, din 3 februarie 2011 la categoria Monumente de for public – figurează, desigur că – „Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău, sculptor Alexandru Plămădeală”.

Ulterior printre Simbolurile recomandate de Comisia Naţională de Heraldică pentru reprezentare pe paginile noului paşaport biometric în calitate de embleme de identificare a Republicii Moldova, aprobate în şedinţa CNH din 22 februarie 2011 sunt prezente următoarele: I. Simboluri de bază, în ordinea descendentă a importanţei lor emblematice:

1. Stema de Stat;

2. Drapelul de Stat;

3. Imnul de Stat (text şi partitură);

4. Harta Republicii Moldova în context geografic;

5. Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău;ş.a.

Astfel, această imagine emblematică urmează să apară şi în paginile noului paşaport biometric al cetăţenilor RM (potrivit planului de acţiuni stabilit, noul model de paşaport biometric va fi introdus în 2012).

Iar spotul publicitar lansat şi comentat deja pe larg pe internet şi în mass-media – în care se utilizează distorsionat imaginea sacră a Monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, care-l reprezintă pe cel mai vestit român din toate timpurile (conform rezultatului campaniei mediatice „Mari Români”, derulate în 2006 la TVR) – poate fi considerat o defăimare (desconsiderare) a unui Simbol naţional din categoria Emblemelor naţionale oficiale complementare („monumentale”). Autorii descriu încântaţi propria realizare, în care „Domnul Ştefan cel Mare şi Sfânt a coborât de pe piedestal şi s-a plimbat prin grădina publică, pentru a putea citi JURNAL de Chişinău. După ce a căpătat ziarul, acesta s-a aşezat lângă postament şi a continuat mulţumit lectura. Nu este un subiect de film, ci scenariul noului spot publicitar...”

Să o spunem răspicat că „opera” cade sub incidenţa LEGII Nr. 86 din 28.07.2011 „Cu privire la simbolurile publice” (Art.4. -1,- n), care prevede, conform Art. 14, o protecţie juridică a simbolurilor publice. Cu atât mai mult că toate legile în vigoare (inclusiv şi cea Cu privire la publicitate, la care face referire redacţia ziarului) urmau să fie aduse în concordanţă cu LEGEA Nr. 86 din 28.07.2011 „Cu privire la simbolurile publice”.

„Imaginaţia nu trebuie să corupă imaginea” – expresia unui blogger. Or, imaginea lui Ştefan cel Mare este sfântă (ca şi personajul istoric, de altfel, canonizat în 1992). Cred că cei care au realizat spotul (în care în prim plan apare Domnul Moldovei –  fără Crucea din mâna-i lui dreaptă, aruncându-și spada şi citind un Ziar – cât de original şi hazliu vă pare? Şi de ce nu au apelat, de ex., la monumentul lui Kotovski, coborându-l pe Grigore Ivanovici de pe cal?) au adus un mare deserviciu redacţiei ziarului, întrucât „Jurnalul de Chişinău” e citit de oameni culţi. Nu cred ca îndemnul de a citi trebuie sa fie conjugat cu ridiculizarea slăvitului voievod. Într-un cuvânt: prost gust şi lipsă de inspiraţie. (Vezi: http://jurnal.md/ro/news/-tefan-cel-mare-a-coborat-de-pe-postament-video-212179/?fb_comment_id=fbc_10150368591164909_19410699_10150369613669909&ref=notif&notif_t=open_graph_comment#f3a2e41c484c2 )

Animozitatea nu a luat sfârşit, căci au fost tipărite şi difuzate postere (calendare- 2012) cu acelaşi subiect fain al scenariului „noului spot publicitar al  JURNALULUI de Chişinău, care a pus pe jar internauţii din Republica Moldova şi a fost preluat de majoritatea site-urilor moldoveneşti...”, spotul publicitar fiind vizionat la acea dată de către 54 de mii de vizitatori – după cum scria cu mândrie ziarul în cauză la 8 noiembrie 2011. (http://ziar.jurnal.md/2011/11/08/jurnal-de-chisinau-un-ziar-pentru-domnii-adevarati/ )

Este evident că, monumentul lui Ştefan cel Mare din Chişinău, creaţia sculptorului basarabean Alexandru Plămădeală, este un Simbol naţional, cu statut de emblemă neoficială la categoria „Monumente de for public” şi NU este permisă o asemenea publicitate dubioasă. Totodată, monumentul celebru face parte din „operele de artă ce constituie patrimoniul culturii naţionale”, fiind ocrotit şi de „Legea cu privire la publicitate” (Nr.1227-XIII  din  27.06.97) - Articolul 11: Publicitatea amorală.  

Mediatizarea într-un mod grotesc, de animaţie computerizată, a acestui vestit monument nu poate să ne provoace decât stupoare şi să ştirbească din grandoarea emblematică a unicului Monument de for public, precum se prezintă această operă de artă. În cazul dat scopul NU scuză mijloacele... Deoarece, după cum au menţionat deja istoricii şi specialiştii în domeniul heraldicii: „Prin valoarea artistică şi simbolică excepţională, precum şi prin ataşamentul sincer manifestat de cetăţeni, monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău a depăşit cu mult faima oricărui alt monument de for public din Republica Moldova şi de departe este o emblemă naţională în tot înţelesul cuvântului”. (Simbolurile naţionale ale Republicii Moldova. Coord. S. Andrieş-Tabac. –Chişinău: Enciclopedia Moldovei, 2010, p.360).

dr., confer. Vlad MISCHEVCA

(membru al Comisiei Naţionale de Heraldică)

Chişinău, noiembrie 2011.

 

ANEXĂ

Extrase din LEGEA Nr. 86 din 28.07.2011 „Cu privire la simbolurile publice”.

Publicată: 04.10.2011 în Monitorul Oficial Nr. 164-165,   art Nr : 478. Data intrării în vigoare : 01.01.2012.

Articolul 1. Domeniul de reglementare -  Prezenta lege reglementează raporturile juridice care ţin de înregistrarea, protecţia juridică şi utilizarea simbolurilor publice aferente domeniilor: heraldic, vexilologic, imnologic, sigilografic, faleristic şi uniformistic.

 Articolul 3. Noţiuni principale

  În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:

  simboluri publice – totalitate a însemnelor heraldice, vexilologice, imnice, sigilografice, faleristice şi uniformistice destinate identificării posesorului şi etalate în acest scop;

  simboluri naţionale – simboluri de stat şi alte însemne care indică identitatea Republicii Moldova ca stat sau ca entitate colectivă;

  Articolul 4. Simbolurile naţionale

  (1) Simboluri naţionale sînt:

  ...n) emblemele naţionale oficiale complementare (floristice, zoomorfe, avimorfe, monumentale etc.);

(12) Simbolurile naţionale fac parte din domeniul public al statului şi sînt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile.
    (13) Reproducerea simbolurilor naţionale şi a elementelor acestora în simboluri corporative, teritoriale şi particulare se admite în limitele regulamentului de utilizare a simbolului naţional respectiv.

 Articolul 14. Protecţia juridică a simbolurilor publice

  (1) Simbolurile publice beneficiază de protecţie juridică dacă sînt noi şi individualizante din punct de vedere semantic.

  (2) Simbolul public se consideră nou dacă nu a fost făcut public pînă la data înregistrării.

  (3) Simbolul public se consideră individualizant dacă impresia generală pe care o produce este distinctă de impresia generală pe care o produce orice alt simbol public înregistrat.

  (4) Beneficiază de protecţie juridică numai simbolurile publice înregistrate în Armorialul General al Republicii Moldova.

  (5) Profanarea simbolurilor publice atrage răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

  Articolul 15. Dispoziţii finale şi tranzitorii

  (1) Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2012.

  (2) Simbolurile naţionale în vigoare ale Republicii Moldova adoptate conform legislaţiei vor fi înregistrate în Armorialul General în condiţiile prezentei legi...

    (5) În termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi, Guvernul:
    a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;
    b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.

http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=340408&lang=1

L E G E

cu privire la publicitate

Nr.1227-XIII din 27.06.97

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.67-68/555 din 16.10.1997

Articolul 11. Publicitatea amorală

(1) Se consideră amorală publicitatea care:

a) încalcă normele unanim acceptate ale umanismului şi moralei prin ofense, comparaţii şi imagini defăimătoare privind rasa, naţionalitatea, profesia, categoria socială , vîrsta, sexul, limba, convingerile religioase, filozofice, politice şi de alt gen ale persoanelor fizice;

b) defăimează operele de artă ce constituie patrimoniul culturii naţionale şi universale;

c) discrediteaz ă simbolurile de stat (drapelul, stema, imnul) şi cele religioase, valuta naţională a Republicii Moldova şi a altor state.

(2) Publicitatea amorală este interzisă.