Totalul afişărilor de pagină; © Copyright 2012-2015 Vlad. Mischevca: Toate drepturile rezervate

20 mar. 2012

Grecia mea, 2000 - 2009.


Interviul Ioanei Diaconu cu Vlad Mischevca, cu prilejul lansării monografiei la Atena (14 decembrie 2009): 

 Am fost șomer și în Atena, și la Chișinău...



O seară specială organizată de Ambasada României din Atena a fost cea dedicată lansării de carte: "Ο ηγεμονας Κωνσταντινος Υψηλαντης" ("Domnul Constantin Ypsilanti"), sub semnătura cunoscutului istoric dr. Vlad Mischevca (14 decembrie 2009).



Această monografie este rezultatul multor ani de cercetare in domeniul relațiilor internaționale de la sfârșitul sec. XVIII si începutul secolului al XIX-lea.
Evenimentul a fost onorat de prezenta ambasadorului României, George Ciamba, de reprezentanți ai ambasadei din Republica Moldova, precum si de personalități ale vieții culturale din Grecia şi Moldova.

 http://www.grecia.mfa.md/noutati/478709/ 
http://www.romedia.gr/Comunitati/lansare-de-carte-la-ambasada-romaniei-cu-vlad-mischevca.html

 Vladimir Ion Mischevca s-a născut in Republica Moldova (14.03.1963) si este primul istoric român de la Chișinău care a reușit sa pătrundă "pe piața greacă" cu o lucrare istorică tradusă in limba elenă. 



un salut muzical: Ninela Caranfil, Maria Sarabaş (stânga-dreapta).


Doctor în istorie și conferențiar cercetător Vlad Mischevca

Medievist, specializat in perioada de trecere la epoca modernă, cercetează cu precădere istoria politică a Ţării Moldovei de la sfârșitul sec. XVIII - începutul sec. XIX. Autor a cinci monografii. A scris peste 50 de articole si studii in revistele de specialitate din Republica Moldova, România si Grecia, iar chemarea Eladei il urmărește si in prezent, "in lucru" aflându-se alte lucrări având ca temă legăturile româno-elene.




- Câteva cuvinte despre perioada pe care ați petrecut-o in Grecia. Ce probleme ați întâmpinat in viaţa de zi cu zi? Care sunt cele mai importante realizări?


Alături de colegul şi prietenul dr.Florin Marinescu pe insula Evia (Εύβοια), 2009.


- Am descoperit Grecia in toamna anului 2000 "prin ușa din faţă", când am fost întâmpinat la aerogara din Atena de către bunul meu prieten si coleg de breaslă - dr. in istorie Florin Marinescu, care m-a însoțit la sediul Fundației IKY. Gratie bursei obținute de la aceasta prestigioasa fundație, am petrecut un an in Atena, continuând cercetările in domeniul istoriei genealogiei familiei fanariote Ypsilanti (in baza monografiei publicate in 1999 la Chișinău "Principele Constantin Ypsilanti").
Ulterior, am obținut bursa europeana a programului ENTER, care mi-a permis sa desfășor, timp de 3 ani, o activitate prodigioasă in cadrul Institutului de Cercetări Neoelene din Atena (sub îndrumarea prof. dr. P. Kitromilidis).


Prezentând conferinţa consacrată lui Ştefan cel Mare şi Sfânt (Atena)


În calitate de cetățean atât al Republicii Moldova, cât si al României, am devenit membru al Asociației moldo-elene "Orfeu", ceea ce mi-a oferit posibilitatea să cunosc nu doar latura științifică a relațiilor moldo-elene, dar si cea cotidiană, cu toate dificultățile inerente. Concomitent, am profesat si ziaristica, ocupând funcția de redactor al publicațiilor "Curierul Atenei" si "Săptămâna".


Echipa iniţială, redactor şef doamna Monica Chihaia, 2002.

 
Redacţiile ziarelor Proiectului dlui J.-D. Colombani, 2005.
Nucleul Asociaţiei "Orfeu", 2007.
În proces de cercetare la mănăstirea athonită Sf.Pavel, 2004.




Am avut fericita ocazie sa ma număr printre putinii istorici români, in special din Republica Moldova, care au fost nu doar într-un pelerinaj creștin la Muntele Athos, ci si într-o misiune de cercetare. Vizitând de 11 ori majoritatea mănăstirilor athonite (Vatoped, Sf. Pavel, Zografu etc.), am avut acces la materiale inedite de arhiva, precum si la relicve prețioase ale istoriei naționale (cărți, manuscrise, icoane, vestigii arhitectonice), depozitate in aceste lăcaşuri sfinte.

În urma acestor cercetări, am elaborat, in comun cu colegul dr. Fl. Marinescu, câteva studii care urmează a fi publicate (o carte despre viata si activitatea mitropolitului Grigore Irinupoleos; un Catalog al cărților românești din sec. XVII - XX de la mănăstirea Sf. Pavel). 



Organizând o Bibliotecă a celor cca 1100 de cărţi româneşti de la măn. Sf.Pavel.

Sejurul meu in Elada a continuat până in anul 2009 - când a văzut lumina tiparului monografia consacrată domnului Ţărilor Romane Constantin Ypsilanti (lucrare de proporții tradusă in limba greacă: "Ο ηγεμονας Κωνσταντινος Υψηλαντης". -Θεσσαλονικη: Aδελφων Kυριακίδη, 347 p.), pentru care am primit Premiul "Gheorghe Bezviconi" al Societății de Genealogie, Heraldica si Arhivistica "Paul Gore" din Chișinău.

Lansarea cărţii s-a datorat susţinerii Ambasadei Române şi Asociaţiei "Orfeu" (toată gratitudinea mea - dnei Violeta Slusarenco şi dlui Ştefan Nicolae), 2009.


O privire retrospectivă asupra acestui "deceniu elen" din viaţa mea, care poate fi calificat - sub steaua "celor două Elene" (una, care mă aștepta acasă - mama, si cea de-a doua - fiica, stabilită pe insula Rhodos), mă face să pot afirma că pentru istorici - Grecia, spre deosebire de multe alte state europene unde au poposit românii, rămâne o sursă inepuizabilă pentru cercetarea istoriei naţionale şi a relațiilor bilaterale... 
cu cea mai dragă fetiţă în braţe - Fotini, alături de cea mai scumpă persoană - fiica Elena, 2009.


Istoria raporturilor seculare româno (moldo)-elene, de altfel, abordate deja in numeroase lucrări, reliefează legăturile multi-dimensionale ale popoarelor noastre (politice, culturale, religioase etc.). În acest răstimp, m-am convins ca românii reușesc să se integreze relativ ușor in mediul ortodox-balcanic al Eladei, chiar dacă limba reprezintă un impediment demn a fi luat in considerație.

- Cum apreciați nivelul spiritual al Greciei de azi?

- Societatea Greciei contemporane tinde să revitalizeze modelul cultural al Greciei Antice, rămânând in fond o entitate statală monoetnică, in care procesele migraţioniste se fac resimțite din ce in ce mai mult. Meritorie este valorificarea moștenirii culturale, prin conservarea patrimoniului civilizației europene (situri arheologice, muzee, biblioteci, mănăstiri).
Deopotriva cu atașamentul faţă de valorile proprii, grecii, cu regret, manifesta rezerve vizavi de cunoașterea reperelor spirituale ale vecinilor, fapt confirmat de către mass-media locala, preocupată de promovarea, aproape in exclusivitate, a realității autohtone.

-Ce părere aveți despre corupție si lipsa de încredere intre oameni?

- Corupția, ca fenomen general-uman, nu cunoaște frontiere, motiv pentru care este prezenta atât in ţările membre ale UE, cât si in cele aspirante (Republica Moldova). Din păcate, trebuie sa recunoaștem ca, in spațiul romanesc, acest flagel este mult mai evident, mai răspândit, dar nu înregistrează exigentele unei societăţi-model a capitalismului, precum Grecia.

La capitolul lipsa de încredere, grecii se evidențiază printr-o mai mare reticenţă faţă de străini, mai mare decât o avem noi, românii sau moldovenii, cu toate că legislația lor este mai permisibila integrării emigranților in viaţa social-economică a ţării.

- Considerați o problema mare lipsa locurilor de munca pentru intelectuali si remunerația relativ mică a titraților?

- Lipsa locurilor de muncă pentru intelectuali nu-mi este cunoscută "din auzite", ci am resimțit acest lucru personal, in practică. Chiar eu am o experienţă in acest sens. Am fost șomer atât în Atena, cât și la Chișinău. Dar, spre deosebire de Elada, in Republica Moldova un rol important a fost jucat si de către factorul politic, fapt care m-a împiedicat anul trecut să mă restabilesc la Academia de Științe.

La întâlnirea preşedintelui V.Voronin cu diaspora din Atena, la 12 iunie 2007, acesta mi-a declarat-o deschis, în cadrul discuţiilor: "...noi nu avem nevoie de istorici (în R.M.)..., aşa că mai rămâneţi în Grecia..."

În perioada guvernării comuniste (2001-2009), intelectualii, care nu renunțau la identitatea națională românească, erau marginalizați, fiind considerați paria a societății, de care guvernarea dorea să se dispenseze.

Dacă societatea greacă atestă un nivel mai înalt de solidaritate, atunci cea din R. Moldova admite ca intelectualul să fie mai prost remunerat decât un șofer de taxi, fapt pentru care revendicările sindicaliștilor greci sunt demne de urmat.

- Care este deviza activității dvs.?

- Un crez al vieții mele este: "Nu fac ceea ce nu-mi este pe plac"!
Fraza lui Horațiu - "Îmbină utilul cu plăcutul" (Utile dulci miscere... To mix the pleasurable with the useful. *HORATIUS) reprezintă un reper cert in toată activitatea mea. Cercetarea trecutului îmi permite să văd mai clar și să discern evenimentele din istoria contemporană a Moldovei, privită în context general-european.


(Ianuarie, 2010)


Sursa: Ziare.com







Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu