Totalul afişărilor de pagină; © Copyright 2012-2015 Vlad. Mischevca: Toate drepturile rezervate

24 mar. 2014

Plăcuţele de înmatriculare a transportului auto din R. Moldova






EXPERTIZĂ HERALDICĂ
a plăcuţelor de înmatriculare a transportului auto din R. Moldova




Analizând noile plăcuţe de înmatriculare a transportului auto din Republica Moldova sub aspectul expertizării lor heraldice, constatăm următoarele:
Legea Nr. 32 din  07.03.2013 privind Stema de Stat a Republicii Moldova (Publicată: 03.05.2013 în Monitorul Oficial Nr. 97-103, art Nr 318), stipulează că –
Art.2    (3) Imaginea grafică etalon a Stemei de Stat, în versiunile color, alb-negru conturat şi alb-negru haşurat în coduri heraldice, este reprodusă în anexa nr. 1.
    (4) Imaginea reprodusă a Stemei de Stat, indiferent de dimensiunile ei, trebuie să corespundă întocmai proporţiilor imaginii grafice etalon.
    (5) Recomandările tehnice privind respectarea nuanţelor cromatice la confecţionarea şi reproducerea Stemei de Stat corespund celor stabilite în anexa  nr. 2 la Legea nr. 217 din 17 septembrie 2010 privind Drapelul de Stat al Republicii Moldova.
    (6) Stema de Stat poate fi confecţionată în orice mod perceptibil vizual, din orice material care nu aduce ofensă acesteia.
În Art.3 se prevede:   (3) Utilizarea Stemei de Stat cu încălcarea prevederilor prezentei legi, ...atrag răspunderea contravenţională sau penală stabilită de legislaţie.
Iar Art.10 menţionează clar că: „(4) Dreptul de a folosi imaginea Stemei de Stat de către alte instituţii şi organizaţii decît cele stabilite la art. 4 şi 5 se acordă prin hotărîre de Guvern, cu avizul Comisiei Naţionale de Heraldică.”
Totodată, remarcăm, că  reproducerea imaginii Stemei de Stat pe Plăcuţele de înmatriculare a transportului auto în Republica Moldova nu se regăseşte în Legea dată (Articolele 5, 6, 7 cu privire la Utilizarea Stemei de Stat). În Art. 7 (4) se specifică că „Utilizarea sau reproducerea comercială a Stemei de Stat se autorizează de către Guvern, cu avizul Comisiei Naţionale de Heraldică.”  Astfel, nu avem certitudinea dacă există o asemenea aprobare din partea Comisiei Naţionale de Heraldică referitor la placuţele de înmatriculare, executate şi utilizate în Republica Moldova.
Imaginea color a Stemei de Stat  plasată în partea dreaptă (heraldică), în colţul de sus, a plăcuţei de înmatriculare analizate ne permite să menţionăm un şir de încălcări şi devieri de la imaginea etalon, prezentă în Legea organică din 3.03.2013.

1. Cromatica scutului şi acvilei cruciate nu corespund culorilor stabilite recomandate pentru Drapelul de Stat.
Nuanţele cromatice recomandate:[1]
Culoarea
Nuanţa
Pantone
CMYK
RGB
HTML

Albastru (azur)
Albastru de Berlin
293c
97.81.0.0
0-70-174
#0046AE
Galben
Crom
109c
1.15.100.0
255-210-0
#FFD200
Roşu
Vermion
186c
13.100.90.4
204-9-47
#CC092F


Maro [la acvilă] 


4645c
28.15.68.7
176-126-91
#B07E5B
Verde [la ramura de măslin]


3415c
100.26.86.14
0-122-80
#007A50

2. Proporţiile Stemei de Stat reprezentate pe Drapelul de Stat faţă de pînza drapelului se determină după următoarele principii:
 Centrul stemei se află la intersecţia axei verticale care trece prin vîrful scutului heraldic cu axa orizontală care trece prin linia de tăiere a scutului heraldic şi prin vîrfurile urechilor capului de bour.
 Stema se înscrie într-o circumferinţă cu raza egală cu distanţa dintre centrul stemei şi extremitatea de sus a crucii din ciocul acvilei, astfel încît şi vîrfurile extreme de jos ale aripilor acvilei se înscriu în această circumferinţă.

 
Astfel, proporţia Stemei de Stat în plăcuţa de înmatriculare este denaturată (H:L=1,35 faţă 1,4 cum ar trebui să fie), adică este mai lată (L).

3. Elementele heraldice din Stema de Stat sunt desenate cu abateri esenţiale –

A) Ciocul acvilei este închis (trebuie întredeschis);
B) Scutul are o formă diferită de cea etalon – cu vârful în ogivă.
C) Chenarul scutului este diferit (mai gros);
D) Roza heraldică se deosebeşte de cea recomandată;
E) Zborul aripilor acvilei este lărgit, iar penajul în partea inferioară – simplificat. Vârful celor trei pene din coadă diferă în proporţii;
F) Sceptrul are altă structură;
G) Ramura de măslin este mai ridicată şi mai apropiată de aripa dreaptă a acvilei;


4. Fondalul albastru din sectorul în care este plasată Stema de Stat este de o nuanţă deosebită decât cea indicată în Drapelul UE (Pantone Reflex Blue – RGB: 0/51/153, hexadecimal: 003399).

În concluzie, putem remarca că Plăcuţa de înmatriculare expertizată conţine un şir de abateri de la Imaginea grafică etalon a Stemei de Stat (color, alb-negru) şi necesită o corectare (redesenare) în concordanţă cu Legea în vigoare pentru a nu permite tirajarea în masă a imaginii denaturate a Stemei.


 
Chişinău, 1 martie 2014.


dr. conferenţiar, Vlad MISCHEVCA (heraldist) 

P.S.
CNH a reactionat
Toate plăcuțele de înmatriculare emise în 2014 pot fi declarate ilegale. Comisia Națională de Heraldică a confirmat acest fapt, mai ales că la ultima întrunire s-a decis acest lucru prin vot unanim, scrie politik.md.
Reprezentantul Centrului Resurselor Informaționale de Stat (CRIS) „Registru” în Comisie a confirmat că, după constatărie CNH, autoritatea a admis câteva abateri în afișarea stemei naționale de pe plăcuțe.
Reproducerea stemei de stat, de altfel, s-a făcut fără consimțământul Comisiei, încălcându-se grav legea.
Privind acest caz a fost sesizată Procuratura Generală. Totuși, instituția a emis ordinanță de neîncepere a urmăririi penale celor implicați în acest caz, care au prejudiciat bugetul de stat cu milioane de lei.
23.07.2014.
http://www.basarabia.md/gafa-la-nivel-national-toate-placutele-de-inmatriculare-emise-in-2014-sunt-ilegale



[1] Legea Nr. 217 din 17.09.2010 privind Drapelul de Stat al Republicii Moldova. Publicată: 26.11.2010 în Monitorul Oficial, Nr. 231-234.

26 nov. 2013

Stare

foto - Marcin Ryczek






Stare 

Am tras pân-jos oblonul
Şi-nchisem telefonul,
Azi nu-s prezent pe scenă –
Zicând că, am migrenă.

Mă roade o problemă,
Ce este o dilemă –
De ce viaţa-i arenă?
Şi, deseori, obscenă...

Nu-mi mai postez eu starea,
Căci, mă apucă jalea.
Iar, tu, cu-nverşunare –
Tot presuri, presuri sare...

Te joci de-a supărarea
Şi-ncerci să-mi vezi răbdarea,
Chiar vrei – că-mi iau cărarea?



25.11.2013




25 nov. 2013

De la Vilno la Vilnius: 1812 - 2013




Paralele istorice basarabene: 1812-2013


http://literaturasiarta.md/pressview.php?l=ro&idc=3&id=4653&zidc=1

http://www.timpul.md/articol/vlad-mischevca-de-la-vilno-la-vilnius---paralele-istorice-basarabene-1812-2013-51885.html

 

 

Palace of Leontius Bennigsen in Zakret (today, Vingio Park)

The three-storey Jesuit Palace built after the design by architect Johann Christoph Glaubitz was acquired by the governor general of Vilnius Leontius Bennigsen in 1801. During a ball that took place in the palace on 24 June 1812, the Russian emperor Alexander I received the news about the invasion of the French army. In 1812 the palace housed the French military hospital, which burned down during the war. Later the tsarist administration failed to renovate the palace. It slowly deteriorated and was pulled down in 1855.

Artist M. Jannuszewicz. 1836. 




Trăim acelaşi tragic simţământ,
Sub politicieni şi sub contabili,
Că noi, ca neam, avem destinul frânt
Şi suntem de prisos şi nerentabili.
Adrian Păunescu, 1997.

Suntem sub presiunea ştirilor din ultimele zile – înainte de sammit-ul istoric de la Vilnius. Azerbaidjanul renunță, pe ultima sută de metri, la posibilitatea de a deveni membru asociat al Uniunii Europene. Guvernul ucrainean a adoptat săptămâna trecută o decizie de suspendare a procesului de semnare a Acordului de asociere cu UE. Anterior, Armenia a anunțat că nu va înainta pe calea integrării europene... Înseamnă oare că saummit-ul de la Vilnius este deja un eşec pentru Uniunea Europeană şi o catastrofă pentru Republica Moldova? 
Se susţine că, în disputa dintre Rusia și UE, Republica Moldova este un „premiu neînsemnat” (The Economist, citat de UNIMEDIA), dar miza noastră nu poate fi pusă totalmente în raport de rezultatul bătăliei marilor puteri pentru statele CSI din fosta URSS. Viitorul Moldovei este legat indispensabil de Uniunea Europeană, fiindca trecuult ne este unul european. Consider, că aderarea trebuie să cuprindă gradual şi factorul istorico-geografic al statelor aspirante. Iar, pentru Republica Moldova scopul este nu doar asocierea, alias parafarea şi ratificarea  documentelor semnate la sammit-ele UE, cât revenirea, propriu-zisă, în familia statelor europene.
Astfel, vom rectifica acea nedreptate istorică, săvârşită la adresa poporului nostru acum două secole, când Principatul Moldovei a fost sfârtecat în jumătate. Parcursul european al Moldovei dintre Prut şi Nistru a fost deturnat pentru un secol – prin anexarea ei, în mai 1812, la Rusia ţaristă, iar apoi cotropirea, în iunie 1940, de către URSS şi reocuparea de regimul sovietic în 1944... Basarabia a devenit zonă de contact-conflict între două lumi antagoniste. Problema basarabeană a devenit demult o problemă europeană, doar că europenii întârzie să o soluţioneze, iar basarabenii nu se simt încă la egal cu compatrioţii români din stânga Prutului, care sunt deja cetăţeni ai Europei (din 2004 România este membră a NATO, iar din 2007 face parte din Uniunea Europeană).
Imperiul Rusiei, care se extindea către începutul secolului al XIX-lea pe trei continente – în Europa, Asia şi America de Nord, promovând abil o politică expansionistă în direcţia Balcanilor, şi-a realizat, la 1812, doar parţial planurile. Totuşi, în pofida situaţiei internaţionale nefavorabile şi plătind preţul a 150 000 de morţi ai armatei sale în acest război, a obţinut un limes geostrategic foarte important – cucerind, la acea dată, gurile Dunării (braţul Chiliei), dezmembrând străvechiul teritoriu al Moldovei. Împăratul Alexandru I, ocupând în mod forţat şi arbitrar pământurile moldave dintre Nistru şi Prut, după ce-şi dorise extinderea graniţelor până la Siret sau chiar până la Carpaţi, nu avea niciun temei legitim de revendicare a acestora, în afara dreptului forţei. Teritoriul istoric românesc dintre Prut şi Nistru era anexat la Rusia ţaristă (45 630 kilometri pătraţi), care nu avea niciun argument sau drept (fie sub aspect etnic, istoric, geografic sau politic) asupra acestui pământ, denumit de către administraţia ţaristă – Basarabia, extinzându-se, astfel, numele istoric propriu doar părţii geografice din sudul Moldovei (dintre Dunăre şi Nistru).
Tratatul de pace (inclusiv două articole secrete) a fost ratificat de către Alexandru I la 11 (23) iunie 1812 (marţi), în oraşul Vilno (din 1795 până în 1915 oraşul Vilnius a fost inclus în componenţa Imperiului Rus). Iar schimbul actelor de ratificarea s-a produs la Bucureşti, la 2 (14) iulie (sultanul refuzand să ratifice cele două articole din partea secretă a tratatului). Din ziua când tratatul a fost ratificat – a demarat de facto – procesul instaurării dominaţiei ţariste şi a stabilirii noului hotar – pe r. Prut, ce a sfâşiat Moldova timp de mai bine de un secol.
Deci, este foarte simbolic să revenim Ad initio - de acolo de unde am pornit: de la Vilno  - la Vilnius. Căci, pasul nostru decisiv spre apropierea-aderarea la UE este, în fond, doar o revenire întârziată în sânul civilizaţiei tradiţionale – europene, ce nu poate fi calificat doar ca un „premiu real” şi nici unul ipotetic, ci o legitimă restabilire a situaţiei geopolitice, deşi parţiale, rectificându-se urmările nefastului Act din 1812, ce a fost ratificat la Vilno (Vilnius) cu 201 ani în urmă...
ALTFEL, vom răspunde în faţa Istoriei cu frazele, exprimate poetic de A. Păunescu:
„Probabil, mâine-aici va fi pustiu
Şi toţi în pribegie vom porni-o,
Drum bun, popor pierdut la un pariu,
Adio, mamă patrie, adio!”[1]
dr. Vlad MISCHEVCA






22 nov. 2013

MOLDOVA DE PESTE NISTRU






Moldova mea, de peste Nistru –
Avuta-i un destin sinistru.
Călcată de oaste haină –
Azi eşti aproape, dar străină...

Cântându-ţi doina în surdină,
Rămâi o umbră de pomină –
A unei Ţări cu harta ruptă,
Din care duşmanii se-nfruptă...

Ai încercat să dai o luptă,
Dar, ai cedat, sub maluri suptă.
Şi mai aştepţi..., căci, după noapte
Va răsări lumina poate,
Ce va-ntrona sfânta Dreptate
Sub cerul de integritate...

*   *   *

Străbunul Nistru de cândva –
Unea frăţeşte marginea.
Al Ţării râu – hotar simbol,
Azi e turbat, plin de nămol –
Oglinda apei e-nnegrită
Şi de Rogoz acoperită,
De căzăcime bălăcită.

- Râule, cotind la mare,
Vezi, săteni cu chip de jale –
Sunt confraţii mei din vale...
Ntoarnă-ţi, apele cumva –
Pe Duşmani îi alunga,
Moldovenii mii salva!



(Chişinău, noiembrie, 2013)

12 nov. 2013

SĂ NU POŢI DESLUŞI





Eu nu te pot picta –
N-am studiat desenul,
Eu nu te pot cânta –
Nu-mi este ăsta genul.

Dar, eu te pot iubi,
Oferta mea-i – poemul.

Să nu poţi respira –
Când te-a-ncânta catrenul,
Să nu poţi desluşi –
Cum curge lin refrenul...

Şi-ţi cade-ncet sutienul –
De vină-i, doar... lexemul.



(Chişinău,  noiembrie 2013)

RĂVĂŞITĂ ERAI






Răvăşită erai, răvăşită...
După vizita lui cea pripită.
Ameţită eşea-i şi grăbită,
Nefiind de patron bănuită,
Din-stelatul, luxosul hotel.

Vei rămâne o zi fericită
Şi cu gândul la Casă, la El.
Dar, confuză şi cam zăpăcită,
După ce va zbura la Bruxelles...

Ţi-ai dat seama, că n-ai un inel...
Măcar bine că nu e cercel!
Zău, doar nu-l bănuieşti chiar pe el?
- Hai, zămbeşte, dă-mi like prin e-maile!


(Chişinău, 10 noiembrie 2013).
 

8 nov. 2013

În vis






Prelungind gândul de-aseară,
Te-am văzut, dragă, în vis...
Şi-am simţit cum somnul zboară,
Iar eu cad, dus în abis –
Într-o mreajă dulce prins.

În văpaia cea bizară,
Ţi-am şoptit: te vreau vulgară...
Încercând, din nou, dar iară –
Tu pe loc m-ai şi respins.

Ţi-am pupat faţa ca ceara,
Mângâindu-ţi părul strâns –
Probozit a câta oară,
Insistent, eu te-am... aprins.

Bănuind, ce foc te arde –
Într-un chip angelic, sfânt,
Am depus eu tot efortul,
Domnişoară, să te-ncânt.

Copleşit am fost, obraznic – 
Ca sireacu de la praznic,
Care mistuie năprasnic
Din bucatele de frupt...

În final, arăt eu falnic,
Opulenţa a erupt...
Tu – nimic nu ai pierdut,
Ambii suntem – rarum fruct!
Visul s-a sfârşit abrupt...


Chişinău, 8 noiembrie 2013.

6 nov. 2013

Tu eşti de la Craiova





Tu eşti de la Craiova –
Acolo îţi e casa, acolo îţi e slova...
Eu sunt din Chişinău –
De unde am venit şi mă întorc mereu...

Dar, ştiu că Oltul curge,
La fel ca Prutul meu –
De sus în jos şi de la deal la vale,
Cu valuri plumburii rostogoliţi agale.

Nu poartă malul lor nici vină şi nici jale,
Căci, toate, pân-la urmă, sunt ape româneşti –
Împreunându-şi cursul
În albia cea lată a Dunării frăţeşti...


3 nov. 2013

Când tace telefonul







Când tace telefonul...
Şi nu mai pot să sper,
Să pot avea şi astăzi
Puţin din ce-a fost ieri –

Îmi vin gânduri aiurea
Şi-ncerc din răsputeri
A mă calma şi cere:
Mai dă-mi, Doamne, puteri!

Sunt vinovat în toate,
Din multe am gustat...
Iar preţul lipsei tale
Abia de l-am aflat.

Dar, oare n-am iertare?
Şi şanse chiar că nu-s?
– Tastez cu-nfrigurare
Mesajul de mai sus...

Spărgându-se tăcerea
Şi penetrând betonul,
Aud din nou cum sună
În casă telefonul...

Tristeţea se destramă
Şi n-am pe ochi năframă!
Tu eşti încă departe,
Dar, vocea ta mă cheamă...

Simt – sufletul vibrează,
Distanţa Nu contează!




Chişinău, 3.11.2013.

21 oct. 2013

Izbişte – 560 ani






La 20 octombrie anul curent a avut loc Conferinţa ştiinţifico-istorică consacrată aniversarii a 560 de ani de la prima mentiune documentara a satului Izbişte (r-l Criuleni), cu participarea istoricilor de la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei: dr., conf. Vlad MISCHEVCA, dr.hab. Ion CHIRTOAGĂ, cerc.şt. Ştefan BOLDIŞOR, cerc. şt. Ion NEGREI. Totodată, s-a defăşurat concursul „Cel mai reuşit proiect al Stemei şi Drapelului satului Izbişte” (acest concurs a demarat din primăvara anului 2013, fiind coordonat de dr. Vlad Mischevca, care a fost preşedintele juriului). Toţi participanţii au primit Diplome de participare. Etapa finala a concursului, precum şi conferinţa s-au petrecut , cu ocazia Zilei satului Izbiste, în incinta gimnaziului local (director dna Natalia Lubaş-Verdeş).
Organizatorii evenimentului - Asociatia „Moldova nel Mondo” din Italia (preşedinte Eduard Gherciu), Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei în colaborare cu comunitatea satului, reprezentate de Gimnaziul si Parohia Izbiste, pe bază de voluntariat si cu susţinerea Ambasadei Republici Moldova din Roma, de Autoritatile APL din raionul Criuleni, cit si de Biroul Relatiilor Interetnice al R. Moldova.
Istoricii invitaţi au prezentat comunicări referitoare la istoria satului Izbişte, atestat documentar la 20 iunie 1453 (6961)- la puţin timp după căderea Constantinopolului (29 mai 1453)... Oaspeţii au donat cărţi, acordat interviuri pentru mass-media şi au totalizat rezultatele Concursului heraldic. 







4 sept. 2013

Prutule



Prutule – a Ţării punte,
Curgi agale de la munte.
Eşti al Dunării mic frate,
Dar, ne tai pe viu, deoparte,
Dureros, în jumătate –
Ducând lacrima furată
Pân-la marea cea sărată...

Râule, curgând la vale,
Cunoscut-ai multă jale –
Două veacuri de dezbin,
Lupte, foamete şi chin –
Al Moldovei greu destin...

Râu-pârâu, n-ai mal abrupt,
Însă, glia, tu, ne-ai rupt,
Iar străinii s-au înfrupt.
Mâini vrăjmaşe te-au hoţit –
Pe români i-au despărţit...

Neamul nostru răzleţit,
Împuşcat, dezmoştenit –
Pare că a „amorţit”,
Purtând dorul ne-mplinit –
La un ceas mai fericit...

De la patruzeci încoace
Sânge apă nu se face,
În nămol nu se preface –
Aşteptând Prutul să „sace”
Basarabia nu tace!

Pyretus, cu apa ta
Poate vei împreuna
Ceea ce a fost cândva?
Mal cu mal vei închega –
Ţara vei unifica!

Apă neagră – mal ghimpat
Ai ajuns hotar de stat,
Din bunici tot blestemat.
Poate vei aduce mâine
O speranţă la mai bine?
Nu uita, pe malul tâu
Un popor suspină greu...

(M.V., 9 septembrie 2013)
Literatura şi Arta, 12 septembrie 2013, p. 5.