Totalul afişărilor de pagină; © Copyright 2012-2015 Vlad. Mischevca: Toate drepturile rezervate

26 nov. 2013

Stare

foto - Marcin Ryczek






Stare 

Am tras pân-jos oblonul
Şi-nchisem telefonul,
Azi nu-s prezent pe scenă
Zicând că, am migrenă.

Mă roade o problemă,
Ce este o dilemă –
De ce viaţa-i arenă?
Şi, deseori, obscenă...

Nu-mi mai postez eu starea,
Căci, mă apucă jalea.
Iar, tu, cu-nverşunare –
Tot presuri, presuri sare...

Te joci de-a supărarea
Şi-ncerci să-mi vezi răbdarea,
Chiar vrei – că-mi iau cărarea?



25.11.2013




25 nov. 2013

De la Vilno la Vilnius: 1812 - 2013




Paralele istorice basarabene: 1812-2013


http://literaturasiarta.md/pressview.php?l=ro&idc=3&id=4653&zidc=1

http://www.timpul.md/articol/vlad-mischevca-de-la-vilno-la-vilnius---paralele-istorice-basarabene-1812-2013-51885.html

 

 

Palace of Leontius Bennigsen in Zakret (today, Vingio Park)

The three-storey Jesuit Palace built after the design by architect Johann Christoph Glaubitz was acquired by the governor general of Vilnius Leontius Bennigsen in 1801. During a ball that took place in the palace on 24 June 1812, the Russian emperor Alexander I received the news about the invasion of the French army. In 1812 the palace housed the French military hospital, which burned down during the war. Later the tsarist administration failed to renovate the palace. It slowly deteriorated and was pulled down in 1855.

Artist M. Jannuszewicz. 1836. 




Trăim acelaşi tragic simţământ,
Sub politicieni şi sub contabili,
Că noi, ca neam, avem destinul frânt
Şi suntem de prisos şi nerentabili.
Adrian Păunescu, 1997.

Suntem sub presiunea ştirilor din ultimele zile – înainte de sammit-ul istoric de la Vilnius. Azerbaidjanul renunță, pe ultima sută de metri, la posibilitatea de a deveni membru asociat al Uniunii Europene. Guvernul ucrainean a adoptat săptămâna trecută o decizie de suspendare a procesului de semnare a Acordului de asociere cu UE. Anterior, Armenia a anunțat că nu va înainta pe calea integrării europene... Înseamnă oare că saummit-ul de la Vilnius este deja un eşec pentru Uniunea Europeană şi o catastrofă pentru Republica Moldova? 
Se susţine că, în disputa dintre Rusia și UE, Republica Moldova este un „premiu neînsemnat” (The Economist, citat de UNIMEDIA), dar miza noastră nu poate fi pusă totalmente în raport de rezultatul bătăliei marilor puteri pentru statele CSI din fosta URSS. Viitorul Moldovei este legat indispensabil de Uniunea Europeană, fiindca trecuult ne este unul european. Consider, că aderarea trebuie să cuprindă gradual şi factorul istorico-geografic al statelor aspirante. Iar, pentru Republica Moldova scopul este nu doar asocierea, alias parafarea şi ratificarea  documentelor semnate la sammit-ele UE, cât revenirea, propriu-zisă, în familia statelor europene.
Astfel, vom rectifica acea nedreptate istorică, săvârşită la adresa poporului nostru acum două secole, când Principatul Moldovei a fost sfârtecat în jumătate. Parcursul european al Moldovei dintre Prut şi Nistru a fost deturnat pentru un secol – prin anexarea ei, în mai 1812, la Rusia ţaristă, iar apoi cotropirea, în iunie 1940, de către URSS şi reocuparea de regimul sovietic în 1944... Basarabia a devenit zonă de contact-conflict între două lumi antagoniste. Problema basarabeană a devenit demult o problemă europeană, doar că europenii întârzie să o soluţioneze, iar basarabenii nu se simt încă la egal cu compatrioţii români din stânga Prutului, care sunt deja cetăţeni ai Europei (din 2004 România este membră a NATO, iar din 2007 face parte din Uniunea Europeană).
Imperiul Rusiei, care se extindea către începutul secolului al XIX-lea pe trei continente – în Europa, Asia şi America de Nord, promovând abil o politică expansionistă în direcţia Balcanilor, şi-a realizat, la 1812, doar parţial planurile. Totuşi, în pofida situaţiei internaţionale nefavorabile şi plătind preţul a 150 000 de morţi ai armatei sale în acest război, a obţinut un limes geostrategic foarte important – cucerind, la acea dată, gurile Dunării (braţul Chiliei), dezmembrând străvechiul teritoriu al Moldovei. Împăratul Alexandru I, ocupând în mod forţat şi arbitrar pământurile moldave dintre Nistru şi Prut, după ce-şi dorise extinderea graniţelor până la Siret sau chiar până la Carpaţi, nu avea niciun temei legitim de revendicare a acestora, în afara dreptului forţei. Teritoriul istoric românesc dintre Prut şi Nistru era anexat la Rusia ţaristă (45 630 kilometri pătraţi), care nu avea niciun argument sau drept (fie sub aspect etnic, istoric, geografic sau politic) asupra acestui pământ, denumit de către administraţia ţaristă – Basarabia, extinzându-se, astfel, numele istoric propriu doar părţii geografice din sudul Moldovei (dintre Dunăre şi Nistru).
Tratatul de pace (inclusiv două articole secrete) a fost ratificat de către Alexandru I la 11 (23) iunie 1812 (marţi), în oraşul Vilno (din 1795 până în 1915 oraşul Vilnius a fost inclus în componenţa Imperiului Rus). Iar schimbul actelor de ratificarea s-a produs la Bucureşti, la 2 (14) iulie (sultanul refuzand să ratifice cele două articole din partea secretă a tratatului). Din ziua când tratatul a fost ratificat – a demarat de facto – procesul instaurării dominaţiei ţariste şi a stabilirii noului hotar – pe r. Prut, ce a sfâşiat Moldova timp de mai bine de un secol.
Deci, este foarte simbolic să revenim Ad initio - de acolo de unde am pornit: de la Vilno  - la Vilnius. Căci, pasul nostru decisiv spre apropierea-aderarea la UE este, în fond, doar o revenire întârziată în sânul civilizaţiei tradiţionale – europene, ce nu poate fi calificat doar ca un „premiu real” şi nici unul ipotetic, ci o legitimă restabilire a situaţiei geopolitice, deşi parţiale, rectificându-se urmările nefastului Act din 1812, ce a fost ratificat la Vilno (Vilnius) cu 201 ani în urmă...
ALTFEL, vom răspunde în faţa Istoriei cu frazele, exprimate poetic de A. Păunescu:
Probabil, mâine-aici va fi pustiu
Şi toţi în pribegie vom porni-o,
Drum bun, popor pierdut la un pariu,
Adio, mamă patrie, adio!”[1]
dr. Vlad MISCHEVCA






22 nov. 2013

MOLDOVA DE PESTE NISTRU






Moldova mea, de peste Nistru –
Avuta-i un destin sinistru.
Călcată de oaste haină –
Azi eşti aproape, dar străină...

Cântându-ţi doina în surdină,
Rămâi o umbră de pomină –
A unei Ţări cu harta ruptă,
Din care duşmanii se-nfruptă...

Ai încercat să dai o luptă,
Dar, ai cedat, sub maluri suptă.
Şi mai aştepţi..., căci, după noapte
Va răsări lumina poate,
Ce va-ntrona sfânta Dreptate
Sub cerul de integritate...

*   *   *

Străbunul Nistru de cândva –
Unea frăţeşte marginea.
Al Ţării râu – hotar simbol,
Azi e turbat, plin de nămol –
Oglinda apei e-nnegrită
Şi de Rogoz acoperită,
De căzăcime bălăcită.

- Râule, cotind la mare,
Vezi, săteni cu chip de jale –
Sunt confraţii mei din vale...
Ntoarnă-ţi, apele cumva –
Pe Duşmani îi alunga,
Moldovenii mii salva!



(Chişinău, noiembrie, 2013)

12 nov. 2013

SĂ NU POŢI DESLUŞI





Eu nu te pot picta –
N-am studiat desenul,
Eu nu te pot cânta –
Nu-mi este ăsta genul.

Dar, eu te pot iubi,
Oferta mea-i – poemul.

Să nu poţi respira –
Când te-a-ncânta catrenul,
Să nu poţi desluşi –
Cum curge lin refrenul...

Şi-ţi cade-ncet sutienul –
De vină-i, doar... lexemul.



(Chişinău,  noiembrie 2013)

RĂVĂŞITĂ ERAI






Răvăşită erai, răvăşită...
După vizita lui cea pripită.
Ameţită eşea-i şi grăbită,
Nefiind de patron bănuită,
Din-stelatul, luxosul hotel.

Vei rămâne o zi fericită
Şi cu gândul la Casă, la El.
Dar, confuză şi cam zăpăcită,
După ce va zbura la Bruxelles...

Ţi-ai dat seama, că n-ai un inel...
Măcar bine că nu e cercel!
Zău, doar nu-l bănuieşti chiar pe el?
- Hai, zămbeşte, dă-mi like prin e-maile!


(Chişinău, 10 noiembrie 2013).
 

8 nov. 2013

În vis






Prelungind gândul de-aseară,
Te-am văzut, dragă, în vis...
Şi-am simţit cum somnul zboară,
Iar eu cad, dus în abis –
Într-o mreajă dulce prins.

În văpaia cea bizară,
Ţi-am şoptit: te vreau vulgară...
Încercând, din nou, dar iară –
Tu pe loc m-ai şi respins.

Ţi-am pupat faţa ca ceara,
Mângâindu-ţi părul strâns –
Probozit a câta oară,
Insistent, eu te-am... aprins.

Bănuind, ce foc te arde –
Într-un chip angelic, sfânt,
Am depus eu tot efortul,
Domnişoară, să te-ncânt.

Copleşit am fost, obraznic – 
Ca sireacu de la praznic,
Care mistuie năprasnic
Din bucatele de frupt...

În final, arăt eu falnic,
Opulenţa a erupt...
Tu – nimic nu ai pierdut,
Ambii suntem – rarum fruct!
Visul s-a sfârşit abrupt...


Chişinău, 8 noiembrie 2013.

6 nov. 2013

Tu eşti de la Craiova





Tu eşti de la Craiova –
Acolo îţi e casa, acolo îţi e slova...
Eu sunt din Chişinău –
De unde am venit şi mă întorc mereu...

Dar, ştiu că Oltul curge,
La fel ca Prutul meu –
De sus în jos şi de la deal la vale,
Cu valuri plumburii rostogoliţi agale.

Nu poartă malul lor nici vină şi nici jale,
Căci, toate, pân-la urmă, sunt ape româneşti –
Împreunându-şi cursul
În albia cea lată a Dunării frăţeşti...


3 nov. 2013

Când tace telefonul







Când tace telefonul...
Şi nu mai pot să sper,
Să pot avea şi astăzi
Puţin din ce-a fost ieri –

Îmi vin gânduri aiurea
Şi-ncerc din răsputeri
A mă calma şi cere:
Mai dă-mi, Doamne, puteri!

Sunt vinovat în toate,
Din multe am gustat...
Iar preţul lipsei tale
Abia de l-am aflat.

Dar, oare n-am iertare?
Şi şanse chiar că nu-s?
– Tastez cu-nfrigurare
Mesajul de mai sus...

Spărgându-se tăcerea
Şi penetrând betonul,
Aud din nou cum sună
În casă telefonul...

Tristeţea se destramă
Şi n-am pe ochi năframă!
Tu eşti încă departe,
Dar, vocea ta mă cheamă...

Simt – sufletul vibrează,
Distanţa Nu contează!




Chişinău, 3.11.2013.

21 oct. 2013

Izbişte – 560 ani






La 20 octombrie anul curent a avut loc Conferinţa ştiinţifico-istorică consacrată aniversarii a 560 de ani de la prima mentiune documentara a satului Izbişte (r-l Criuleni), cu participarea istoricilor de la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei: dr., conf. Vlad MISCHEVCA, dr.hab. Ion CHIRTOAGĂ, cerc.şt. Ştefan BOLDIŞOR, cerc. şt. Ion NEGREI. Totodată, s-a defăşurat concursul „Cel mai reuşit proiect al Stemei şi Drapelului satului Izbişte” (acest concurs a demarat din primăvara anului 2013, fiind coordonat de dr. Vlad Mischevca, care a fost preşedintele juriului). Toţi participanţii au primit Diplome de participare. Etapa finala a concursului, precum şi conferinţa s-au petrecut , cu ocazia Zilei satului Izbiste, în incinta gimnaziului local (director dna Natalia Lubaş-Verdeş).
Organizatorii evenimentului - Asociatia „Moldova nel Mondo” din Italia (preşedinte Eduard Gherciu), Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei în colaborare cu comunitatea satului, reprezentate de Gimnaziul si Parohia Izbiste, pe bază de voluntariat si cu susţinerea Ambasadei Republici Moldova din Roma, de Autoritatile APL din raionul Criuleni, cit si de Biroul Relatiilor Interetnice al R. Moldova.
Istoricii invitaţi au prezentat comunicări referitoare la istoria satului Izbişte, atestat documentar la 20 iunie 1453 (6961)- la puţin timp după căderea Constantinopolului (29 mai 1453)... Oaspeţii au donat cărţi, acordat interviuri pentru mass-media şi au totalizat rezultatele Concursului heraldic. 







4 sept. 2013

Prutule



Prutule – a Ţării punte,
Curgi agale de la munte.
Eşti al Dunării mic frate,
Dar, ne tai pe viu, deoparte,
Dureros, în jumătate –
Ducând lacrima furată
Pân-la marea cea sărată...

Râule, curgând la vale,
Cunoscut-ai multă jale –
Două veacuri de dezbin,
Lupte, foamete şi chin –
Al Moldovei greu destin...

Râu-pârâu, n-ai mal abrupt,
Însă, glia, tu, ne-ai rupt,
Iar străinii s-au înfrupt.
Mâini vrăjmaşe te-au hoţit –
Pe români i-au despărţit...

Neamul nostru răzleţit,
Împuşcat, dezmoştenit –
Pare că a „amorţit”,
Purtând dorul ne-mplinit –
La un ceas mai fericit...

De la patruzeci încoace
Sânge apă nu se face,
În nămol nu se preface –
Aşteptând Prutul să „sace”
Basarabia nu tace!

Pyretus, cu apa ta
Poate vei împreuna
Ceea ce a fost cândva?
Mal cu mal vei închega –
Ţara vei unifica!

Apă neagră – mal ghimpat
Ai ajuns hotar de stat,
Din bunici tot blestemat.
Poate vei aduce mâine
O speranţă la mai bine?
Nu uita, pe malul tâu
Un popor suspină greu...

(M.V., 9 septembrie 2013)
Literatura şi Arta, 12 septembrie 2013, p. 5.

13 aug. 2013

interviu pentru Tribuna.md







Medalii noi pentru Armata Națională



http://tribuna.md/wp-content/uploads/2013/08/decoratii-armata1.jpg 

Armata Națională are medalii noi. Acestea au fost fabricate din tombac și executate după conceptul autorului Vlad Mischevca, membru al Comisiei Naționale de Heraldică, doctor în istorie, cercetător științific coordonator la Institutul de Istorie al AȘM.

 Solicitat de TRIBUNA, Vlad Mischevca a menționat că el a fost cel care în 2011- 2012 a creat conceptul noilor decorații, acestea fiind:  „Crucea pentru serviciu impecabil”, clasa I-II-III, Medalia „Consolidarea Frăţiei de Arme” și Medalia jubiliară „Aniversarea a XX-a a Armatei Naţionale, 1991-2011”. Cea mai înaltă distincţie în Armata Naţională va fi „Crucea pentru merit”(vezi foto în dreapta)
– clasa I, urmată de „Crucea pentru merit”, clasa II şi „Crucea pentru merit”, clasa III.

http://tribuna.md/wp-content/uploads/2013/08/Crucea-merit-aur_aprobat-copy.jpg

Cît despre fabricarea acestora, autorul a menționat că „Ministerul Apărării a desfășurat o licitație și au fost alese două uzine din Chișinău”.
Potrivit spuselor sale, materialul de confecție este tombacul – un aliaj de cupru și zinc. Cît despre numărul medaliilor fabricate, Vlad Mischevca a spus că nu-l cunoaște, această informaţie ținînd de Ministerul Apărării.
Autorul noilor însemne faleristice  consideră că, cel mai probabil, acestea vor fi acordate la Ziua Armatei Naționale, care va fi sărbătorită pe 3 septembrie.

 Kristina Gurez
Foto: facebook.com/VladMischevca





Sigla unui partid din RM „ruptă” din bancnota de un dolar american


Partidul Național Român (PNR), după ce s-a reformat în Partidul „Noua Opțiune Istorică” (NOI) și-a schimbat conducerea, a adoptat un nou statut și o nouă siglă.
După cum relatează TRIBUNA, noua siglă a Partidului NOI este o piramidă de culoare roșie, întreruptă către vîrf, iar la bază are înscrisă abrevierea denumirii partidului.


În statutul partidului este menționat că „sigla simbolizează stabilitate, putere, perseverență, perfecțiune”.
Contactat de TRIBUNA, Vlad Mischevca, membru al Comisiei Naționale de Heraldică de pe lîngă Președintele RM, istoric și cercetător, a remarcat că actuala emblemă nu are avizul Comisiei şi a menționat că din perspectiva heraldicii, asemenea simbol poarta o conotatie mult mai complexă şi se regăsește chiar și pe bancnota de un dolar american, iar piramida este folosită în numeroase logo-uri corporative.
„Utilizarea piramidei în sine este un semn semnificativ pentru ordinele oculte, iar piramida
http://tribuna.md/wp-content/uploads/2013/08/dolar-e1376299808295.jpg
neterminată este o referire evidentă la un proiect nefinisat”, a precizat expertul.
În istoria americană, se spune că piramida întreruptă este un simbol clasic. „Piramida egipteană este un simbol al puterii și durabilității, iar faptul că vîrful este separat de bază sugerează că statul este într-o continuă căutare, iar momentul atingerii apogeului încă nu a sosit”, se mai spune în explicația americanilor.

Kristina Gurez
 http://tribuna.md/2013/08/13/foto-sigla-unui-partid-din-rm-%E2%80%9Erupta%E2%80%9D-din-bancnota-de-un-dolar-american/




PROBLEMĂ: Niciun partid politic din RM nu și-a înregistrat oficial simbolurile!


Nici un partid politic din Republica Moldova nu și-a înregistrat oficial simbolurile (drapelul, stema și alte elemente distinctive) la Comisia Naţională de Heraldică, care activează din 1995 pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova. Despre aceasta a comunicat pentru TRIBUNA Vlad Mischevca, primul Președinte al Comisiei, actualmente membru, doctor în istorie, cercetător științific coordonator la Institutul de Istorie al AȘM.
El a declarat că, în cadrul Comisiei, a fost stabilit un set de norme ce reglementează utilizarea simbolicii de stat și a simbolicii instituțiilor, în general și că, legislaţia în acest domeniu, adoptată în ultimii ani, prevede expres legalizarea oricăror simboluri corporative, particulare sau oficiale.
Vlad Mischevca a mai spus că „partidele politice, de asemenea, au dreptul de a depune dosarul și de a-și înregistra drapelul, stema, logo-ul etc.” .
„Din 1995 și pînă în prezent nici nu partid politic nu s-a adresat cu asemenea solicitare”, a precizat primul președinte al Comisiei.
Cu referire la elementele distinctive ale  emblemelor partidelor politice, cercetătorul a mai spus că este interzis ca acestea să utilizeze elemente din Stema de Stat.
Totodată, el a precizat că membrii Comisiei, care nu sînt salarizați,  sînt deschiși spre solicitări și consultări în domeniul heraldicii naționale.

Kristina Gurez

 

ПРОБЛЕМА: Ни одна из политических партий РМ не зарегистрировала официально свои символы!


Ни одна из политических партий Республики Молдова не зарегистрировала в официальном порядке свои символы (флаг, герб и другие отличительные знаки) в Национальной комиссии по геральдике при президенте.  Об этом порталу ТРИБУНА заявил первый председатель, а ныне член  этой комиссии Влад Мискевка, который является  доктором истории и ведущим научным исследователем Института истории АНМ.
По его словам, в рамках комиссии установлены определенные нормы насчет использования государственной символики и символики учреждений в целом.
Он также утверждает, что «политические партии тоже имеют право подавать документы для регистрации своего флага, герба, логотипа и т. д.». «С 1995 года и до настоящего времени такие обращения не поступили ни от одной  политической партии», – уточнил первый председатель комиссии.
Что касается отличительных эмблем политических партий, то исследователь пояснил, что им запрещено использовать элементы Государственного герба.
Влад Мискевка также уточнил, что члены Комиссии готовы предоставлять консультации по вопросам, относящимся к сфере ее компетенции.
 Кристина Гурез
http://tribuna.md/ru/2013/08/13/problema-niciun-partid-politic-din-rm-nu-si-a-inregistrat-oficial-simbolurile/



 


Partidul care mizează pe simbolul „pumnului”

Partidele din Republica Moldova dau dovadă uneori de ingeniozitate atunci cînd îşi aleg însemnele, luînd în calcul şi mesajul pe care-l transmit acestea societăţii. Este şi cazul celui mai „tînăr” partid din Republica Moldova – „Forţa Poporului”, care a decis să-şi aleagă drept siglă „Pumnul”, adică mîna dreapta strînsă în pumn. După cum prezintă TRIBUNA, sigla este de culoare roșie, amplasată pe un fundal alb într-o cunună întreruptă, jumătate fiind din stele roşii, iar altă jumătate – flăcări sau frunze (?) cu tăieturi multiple neordonate.






 Mîna încleștată într-un pumn simbolizează puterea si unitatea. Mîna dreaptă este, de obicei, o „mînă a puterii”, corespunde unui început activ, semnifică voința și acțiunile individului,” a declarat pentru TRIBUNA expertul în heraldică, dr.Vlad Mischevca, membru al Comisiei Naționale de Heraldică de pe lîngă Președintele RM. În același context, el a spus că acest simbol - mâna dreaptă este, de obicei, o mână a puterii” şi corespunde unui început activ, semnifică voința și acțiunile individului, viitorului, și dobândirii cunoștințelor și experienței, a schimbărilor benefice. Aceasta este folosită în ritualuri de binecuvântare și blestem (Geneza 48:18 - „Şi Iosif a zis tatălui său: „Nu aşa, tată, căci acela este cel întâi născut; pune-ţi mâna dreaptă pe capul lui.”). Servind ca un simbol de influență spirituală, educație, caritate, onestitate și logică, afirmă expertul. Totodată, având predominant o valoare pozitivă, mâna dreaptă este legată de acțiunea dreaptă (justă), a menţionat Vlad Mischevca.

Totodată, semnificația simbolică a mâinilor şi designul lor emblematic pot fi extrem de variate și au o mulţime de sensuri simbolice naționale și morale diferite, de la caz la caz, de la ţară la ţară. În Evul Mediu emblema mânii era deseori folosită pentru a exprima conceptul de "apărare", "jurământ" și "loialitate".
Mâna încleștată într-un pumn, în armură sau fără, care ține un scut sau o sabie, arc sau săgeată, era prezentă nu numai în stemele personale, dar și în stemele unor țări, cum a fost Karelia, atunci când era necesar de a exprima ideea de defensivă, de curaj, de apărare a patriei.




Conceptul emblematic al mâinilor (cu bătături) - ca simbol al proletariatului a devenit extrem de popular în urma evoluării mișcării revoluționare a muncitorilor din Europa de Vest din sec.XIX, iar în Rusia a căpătat amploare mai ales după anii revoluţionari 1905-1907. Acest concept a fost pe larg utilizat în 1917 în calitate de simbol al puterii și solidarităţii clasei proletare. Mână strânsă într-un pumn devine simbolul "puterii victorioasei clase muncitoare, emblemă a dictaturii proletariatului."
În timpul revoluției din Ungaria, în 1919, emblema pumnului roșu, puternic şi zdrobitor, îndreptat "contra imperialiștilor, care au semnat Tratatul de la Versailles", a fost una dintre primele afișe de agitaţie ale Republicii Sovietice Ungare.
Nu este surprinzător, în atmosfera tensionată a anilor 20 - 30 ai sec. XX, că această emblemă a devenit populară în cadrul mișcărilor revoluționare din Occident. Aceasta a fost folosită în mod oficial ca un semn de solidaritate internațională a clasei muncitoare pe insignele și biletele de membru ale diferitor organizaţii. A devenit emblema Frontului Popular în Franța în 1936, fiind un simbol internațional al rezistenței împotriva fascismului (a Brigăzilor Internaționale din Spania în 1936-1939, când însemnul a atins un înalt grad de exprimare ideologică și expresie artistică).
Originalitatea logo-ului constă în virtutea naturii sale emoţionale si psihologice speciale, fiind extrem de potrivit pentru uz personal şi mai ales în domeniul activităţii organizaţiilor politice, în concordanţă cu motto-ul. Dar, rămâne mai puţin adecvat în calitate de simbol oficial, de stat, din cauza că îi lipsește o anumită abstractizare și detașare. După cel de al doilea război mondial, logo-ul a continuat să fie folosit în simbolismul multor țări socialiste din Europa. Emblema rămâne populară și la gherilele din America Latină, la unele organizații de tineret din țările europene. Astfel, emblema mâinii strânse în pumn (mâna dreaptă încleștată) este un atribut principal asociat cu simbolurile mișcărilor sociale și ale organizațiilor politice, dar nu şi în calitatea unui simbol heraldic de stat - a precizat dr.Vlad Mischevca.

 http://tribuna.md/2013/08/14/partidul-care-mizeaza-pe-pumn/