Suntem floare de Cicoare
–
Floricele
albăstrele,
Care n-au parfum
în ele...
Dar, au gust şi
au valoare,
Au un dor,
ce nu dispare.
Sunt crescute în
câmpie
Şi culese de pe
glie –
Le purtăm, noi,
cu mândrie
Şi pe steag, şi-n
piept, pe ie.
Încântaţi de-o
melodie,
Ce din Gară
lin adie,
Cea a roţilor
şoptire –
Pentru noi – cânt
de adormire.
Sub umbrela
crenelată,
Cea a Turnului
cetate –
Trei culori
împreunate,
Le avem noi,
adunate!
Suvenir din răzeşie,
Din a satului
moşie –
Donduşeniul
reînvie!
(Vlad Mischevca, 2018-07-12)