На брегах Прута

Actualmente, doar mai puţin de 1% de ruşi consideră că Federaţia Rusă are relaţii durabile şi prietenoase cu Republica Moldova. Aşa arată, cel puţin, datele sondajului realizat de compania de stat a Federaţiei Ruse „Centrul Rus pentru Studierea Opiniei Publice” (WCIOM), transmise de UNIMEDIA (10 octombrie 2014). http://unimedia.info/stiri/sondaj-mai-putin-de-1-de-rusi-considera-republica-moldova-un-stat-prietenos-82907.html

Dar, ce gândim noi despre ruşi? Aruncând o privire retrospectivă în istoria relaţiilor noastre bilaterale, iată un răspuns, poetic, de pe malurile Prutului:

 НА БРЕГАХ ПРУТА

Влад МИСКЕВКА (MISCHEVCA) ©

Чем ближе Республика Молдова к Западу, тем хуже ее воспринимают в России. В настоящее время, только менее 1% россиян считают, что Российская Федерация имеет «наиболее прочные, дружественные отношения с Молдовой». Так показано, по крайней мере, в обзоре от 9 октября 2014 г. Всероссийского центра изучения общественного мнения (ВЦИОМ). Источник: еженедельный опрос «Омнибус ВЦИОМ»  http://wciom.ru/index.php?id=459&uid=115016

А что думаем мы о русских? С брегов Прута, оглянувшись в историческое прошлое наших двусторонних отношений, излагаю свой краткий (но, не кроткий) поэтический ответ::

*   *   *

– Смотрите, русские идут!

Имперским шагом ниву гнут,

Уж триста лет – всё прут и прут,

Зайдя порою и за Прут!

Как стая птиц, тех двухголовых –

Держа в когтях и мёд, и кнут,

Кружа над пашней рук отцовых –

Хлеба чужие они жнут,

Межу державную не чтут –

Ничуть о том не сожалея...

И не жалея даже тех,

Кто, длань протянувши, лелея,

Ждал избавления вовек –

Как будто Русь – Ноев ковчег.

*

В Пруте поил коней голодных

И молдаван прельщал угодных,

А Яссам обещал вернуть земли,

Отторгнутые турками райи, –

Еще царь Петр – тот, сумасбродный;

Прибывший к нам в степном краю,

Задумав искусить судьбу –

Османам дал баталию!

Хотя и шанс-то был ничтожный...

Дабы затем, почти плененный –

Альцестою[1] своей, вконец, спасенный

В несчастном с Пòртою бою, –

Сбежать за Днестр – забывши про молву свою

И о своём – Прутском стыду.

* *

И лишь во время Александра

Сумела на Дунае встать

Орда славян и прочих рать –

России-матушки челядь.

– Скажи, на милость, в угоду чью

Рубеж начертан по Пруту?

И почему, в ту приснопамятну весну,

В проклятом 1812–м году –

Пал жребий рока на сию

Малу землю, Молдавию?

Границей стал берег реки –

Слезою русло развели:

Упреки с горем вниз текли...

Ведь разделенная страна

Не может жить так два века!

* * *

Скорей б волну повèрнуть вспять –

Народ не может болей ждать,

Доколь всех стòит ублажать:

Пологий Прут –

Рекой срединной должен стать!

Дабы брегами вновь объять –

От моря и до гор Карпат,

Сестер и братьев – всех обнять.

Что дано Свыше – не отнять!

Вам, братство наше не разнять!

В Единстве сила!

– Пора уж знать:

Мы не отступим ни на пядь!

Ужель сто лет нам ещё спать?

Неужто слаще прозябать?

* * * *

Свободы выбор наших предков –

От древних даков

До тех кто мыл в Днестре казаков –

Большим державам одинаков!

Не лучше ль Право отстоять,

чем дань чужую принимать?

На нас самих будем пенять –

Ежели флюгером блуждать.

Иначе, кремлины опять –

Придут в свой мир нас зазывать,

Империи куски латать,

Охапкой счастье раздавать...

Чем ложью путь свой устилать,

Не проще ль ныне самим взять

Всё То, что сможем завещать,

И внукам с гордостью отдать – 

Из пепла, Фениксом возстать!

 (7-24.X.2014)

---

---

[1] Аналогия с супругой Петра I Екатериной Алексеевной, в связи с её мужественной ролью в Прутском походе 1711 г. АЛЬЦЕСТА, или АЛКЕСТА –  в греческой мифологии Ἄλκηστις, – покончила жизнь самоубийством, чтобы продлить жизнь своему мужу Адмету, как пообещали ей боги. Миф этот послужил темой для драмы Еврипида. http://feb-web.ru/feb/litenc/encyclop/le1/le1-6671.htm

---

---

COLEGUL ȘI PRIETENUL EDUARD BAIDAUS – LA VÂRSTA DE 50 ANI

COLLEAGUE AND FRIEND EDUARD BAIDAUS – AT THE AGE OF 50

Historian Eduard Baidaus turns beautiful 50 years old on September 17, 2014. On the occasion of the jubilee we bring our warmest wishes for health, success in all areas of life, new achievements in the scientific realm, and our assurance that he is not forgotten by his colleagues and friends in Chisinau. This anniversary, which he marks at full intellectual force - even if he is settled in Canada far away from the Motherland - is a great opportunity to assess his work and completed achievements.

Istoricul Eduard Baidaus împlinește la 17 septembrie frumoasa vârstă de 50 ani. Cu ocazia jubileului aducem cele mai calde urări de sănătate, succes în toate domeniile vieții, noi realizări pe tărâm ştiinţific şi asigurarea noastră că nu este uitat de vechii colegi şi prieteni din Chişinău. Această aniversare, pe care Domnia sa o marchează în plină forţă intelectuală – chiar dacă este stabilit departe de Patrie – în Canada, este un prilej deosebit pentru a-i evalua activitatea și realizările parcurse.

Născut în satul Chetrosu, raionul Drochia, Moldova – 17.09. 1964.

• Studii:

- Facultatea de Istorie şi Pedagogie, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău, Specialitatea Istorie şi Drept. Absolvire cu menţiune (1990).

- Doctor în ştiinţe istorice (1995) cu lucrarea „Ţara Moldovei în context politic internaţional din Europa de Est (1634-1653)” - Conducător ştiinţific: dr. hab., prof univ. Demir Dragnev.

• Distincţii de stat:

- Laureat al Concursului Republican „Premiul pentru Tineret în domeniul Ştiinţei şi Tehnicii,” Chişinău (1998).

• Funcţii didactice, academice, administrative:

- Profesor, Catedra de Istorie, Queen’s College, Mississauga, ON, Canada (2006-2008)

- Lector, lector superior, conferenţiar universitar - Catedra Istorie Universală, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău (1990-2006)

- Visiting Professor, Departamentul Istorie, Armstrong Atlantic State University, Savannah, GA, SUA (2003-2004)

- Cercetător ştiinţific, cercetător ştiinţific superior, coordonator - Secţia Istorie Medie, Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1995-2004)

- Decanul Departamentului Studii fără Frecvenţă, Facultatea de Drept, Prim-Vicerector pentru studii al Universităţii de Criminologie din Moldova (1998-2003)

• Direcţii de cercetare:

- „Conflicte înghețate”; politici identitare; Moldova sovietică si post-1991; extinderea Uniunii Europene și NATO.

- Istoria politică şi diplomaţia statelor din Europa est-centrală; raporturile ţărilor române cu Polonia, Rusia, imperiile Habsburgic şi Otoman (sec. XVI- XVIII).

- Basarabia şi Transnistria în secolele XIX-XX.

• Proiecte și stagii de documentare: Polonia, România, Rusia, Ucraina, Ungaria, SUA, Canada.

• Publicaţii – cca 70, dintre care:

-         Istoria Evului Mediu şi Modernă Timpurie. Materiale didactice. Ed. Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, Chişinau, 2006

-         Istoria Universală a Statului şi Dreptului. Ghid pentru studenți. Ed. Universităţii de Criminologie din Moldova, Chişinau, 2003 

-         Politica şi diplomaţia Moldovei în timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653). Ed. Civitas, Chişinău, 1998.

Dl Baidaus a fost conducător ştiinţific la teza de doctorat a dlui Victor Damian „Căzăcimea ucraineană în istoria politică a Ţării Moldovei (a doua jumătate a sec. al XVI-lea – începutul anilor ’80 ai sec. al XVII-lea)”, susţinută cu succes la Chişinău în 2007.

Eduard a emigrat din Moldova și s-a stabilit cu familia în Canada în 2006. Actualmente face al doilea doctorat la Facultatea de Istorie a Universității din Alberta în orașul Edmonton. Tema de cercetare este: „Constructing Nations in ‘Frozen Conflicts’: The Transnistria Problem in Moldova and in the Geopolitics of Russia, Ukraine, Romania, and the European Union.”

Fiind recunoscut ca un istoric redutabil, comunitatea academică din Republica Moldova și de peste hotare apreciază valoroasa contribuție a dlui Baidaus la cercetarea istoriei naţionale şi universale. Suntem în așteptarea noilor lucrări privind problema Transnistreană, asupra cărei domnia sa lucrează în prezent. Calităţile umane, ce-l caracterizează – principialitatea şi onestitatea – îl vor ajuta, la sigur, să se afirme şi în Occident.

La Mulţi Ani!

Cu prietenie,

Demir DRAGNEV, dr. hab., prof univ., membru corespondent al AŞM

Vlad MISCHEVCA, dr., conferenţiar

 & colegii de la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Vezi interviul acordat de către Eduard Baidaus pentru „Europa Liberă”:

 „Da, am plecat în cercetare...”   http://www.europalibera.org/content/article/24458595.html

http://www.history.asm.md/index.php/ro/omagieri/613-colegul-si-prietenul-eduard-baidaus-la-varsta-de-50-ani 

Timbre noi cu gafe vechi

SESIZARE

De la momentul adoptării Legii Nr. 217 din 17.09.2010 privind Drapelul de Stat al Republicii Moldova şi Legii Nr. 32 din  07.03.2013 privind Stema de Stat a Republicii Moldova, a trecut destul timp. Însă, din păcate, cele două simboluri naţionale (materiale) – Stema şi Drapelul - sunt cunoscute destul de superficial (fiind respectate în aceeaşi măsură), iar modul lor de utilizare şi propagare este mai mult ocazional şi aproximativ decât unul permanent, patriotic şi conform normelor legale.

Deşi legile sunt foarte clare, în realitate, dupa cum vedem din ultima emisie filatelică a Î.S. „POȘTA MOLDOVEI”, ele sunt prea puţin respectate. Noul timbru poștal emis pentru a marca semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană (Bruxelles, 27 iunie 2014), pus în circulaţie pe 9 august a.c., reprezintă drapelul Republicii Moldova alături de cel al Uniunii Europene. Valoarea nominală a acestei mărci este de 1,75 lei și a fost emisă într-un tiraj de 200 de mii de exemplare (tipografia „Nova Imprim”). Design-ul timbrului a fost realizat de pictorul Vitaliu Pogolșa. http://www.jurnal.md/ro/news/marca-po-tala-pentru-a-marca-semnarea-acordului-de-asociere-rm-ue-1174156/ 

http://www.publika.md/semnarea-acordului-de-asociere-va-fi-invesnicita-intr-o-marca-postala_2030931.html

Contrar celor specificate în legislaţia naţională, drapelul de Stat al Republicii Moldova de pe acest timbru poştal nu corespunde cromaticii legale (mai ales în culoarea albastră) a Tricolorului Naţional, iar orice abatere de la parametrii stabiliţi de lege, duc automat la anularea definirii ca „Drapel de Stat” a produselor vexilologice care-l reproduc eronat.

Astfel, Articolul 2 al Legii privind Drapelul de Stat stipulează expres că: „(7) Drapelul de Stat şi imaginea acestuia, indiferent de dimensiunile lor, trebuie să corespundă întocmai nuanţelor şi proporţiilor stabilite”; „(5) Nuanţele heraldice ideale ale culorilor Drapelului de Stat sînt albastru (azur) de Berlin, galben crom şi roşu vermion. (6) Recomandările tehnice privind respectarea nuanţelor cromatice şi a proporţiilor la fabricarea şi reproducerea Drapelului de Stat sînt stabilite în anexa nr. 2.”

Nuanţele cromatice recomandate:[1]

Culoarea	Nuanţa	Pantone	CMYK	RGB	HTML
Albastru (azur)	Albastru de Berlin	293c	97.81.0.0	0-70-174	#0046AE
Galben	Crom	109c	1.15.100.0	255-210-0	#FFD200
Roşu	Vermion	186c	13.100.90.4	204-9-47	#CC092F

Imaginea din timbrele menţionate şi a plicului „Prima zi a emisiunii” (09.08.2014) conţin, cel puţin, câteva abateri vizibile de la parametrii oficiali ai Drapelului de Stat: cromatica greşită a culorilor şi proporţia denaturată a Stemei faţă de întreg Drapelul (care este mai dificil de sesizat din cauza executării desenului pânzei drapelului în poziţie înclinată, fâlfâind în bătaia vântului), precum şi în proporţia micşorată a Drapelului Republicii Moldova faţă de Drapelul UE.

„II. Proporţiile Stemei de Stat reprezentate pe Drapelul de Stat faţă de pînza drapelului se determină după următoarele principii:

1. Centrul stemei se află la intersecţia axei verticale care trece prin vîrful scutului heraldic cu axa orizontală care trece prin linia de tăiere a scutului heraldic şi prin vîrfurile urechilor capului de bour (anexa nr. 1).

2. Stema se înscrie într-o circumferinţă cu raza egală cu distanţa dintre centrul stemei şi extremitatea de sus a crucii din ciocul acvilei, astfel încît şi vîrfurile extreme de jos ale aripilor acvilei se înscriu în această circumferinţă (anexa nr. 1).

3. Centrul stemei este mai ridicat faţă de centrul pînzei drapelului cu 0,03 din înălţimea drapelului.

4. Proporţia dintre lăţimea stemei şi lungimea drapelului este de 1:5.

5. Lăţimea stemei reprezintă segmentul imaginar de pe axa orizontală cu extremităţile pe marginile exterioare ale aripilor acvilei.” (Anexa nr. 2: Recomandări tehnice privind respectarea nuanţelor cromatice şi a proporţiilor la fabricarea şi reproducerea Drapelului de Stat).

Totodată, Legea cu privire la Stema de Stat stipulează clar că:

„(3) Imaginea Stemei de Stat poate fi reprodusă nestingherit pe diverse ediţii, suvenire, obiecte destinate uzanţelor de protocol realizate de Preşedintele Republicii Moldova, de Parlament sau de Guvern. Pe alte ediţii, emisiuni poştale, suvenire, obiecte de protocol etc., imaginea Stemei de Stat poate fi reprodusă numai cu avizul Comisiei Naţionale de Heraldică.

    (4) Utilizarea sau reproducerea comercială a Stemei de Stat se autorizează de către Guvern, cu avizul Comisiei Naţionale de Heraldică.” (Articolul 7. Reproducerea imaginii Stemei de Stat în alte însemne şi pe obiecte).

Însă, din câte cunoaştem „Poşta Moldovei” NU are un asemenea aviz din partea CNH.

Atenţionăm că, locul Drapelului de Stat (cu Stema Republicii Moldova) de pe timbru este într-o poziţie subordonată faţă de Drapelul Uniunii Europene (fiind plasat mai jos şi în stânga heraldică), ceea ce contravine legislaţiei în vigoare:

„(3) Stemele şi alte însemne heraldice înregistrate utilizate în context cu Stema de Stat ocupă o poziţie secundară faţă de aceasta, mai la dreapta sau mai jos, şi se ordonează în conformitate cu ierarhiile teritoriale, corporative sau private, iar cele cu demnitate egală – în ordine alfabetică.

    (4) Însemnele emblematice neheraldice (embleme, mărci, sigle etc.) înregistrate oficial sau omologate în Republica Moldova se utilizează în context cu Stema de Stat şi cu alte steme din Republica Moldova ca excepţie, dacă nu ofensează demnitatea heraldică şi nu depăşesc dimensiunile liniare ale stemelor din context. Acestea se amplasează în poziţie secundară faţă de Stema de Stat şi celelalte steme şi se ordonează în modul stabilit la alin. (3).” (Articolul 8. Utilizarea Stemei de Stat alături de alte steme şi embleme)

Cât priveşte imaginea Drapelului Uniunii Europene, putem să ne pronunţăm că acesta a fost prezentat, de asemenea, cu abateri cromatice  şi de compoziţie faţă de drapelul etalon al UE. Deoarece, cromatica albastră nu corespunde originalului, iar stelele galbene nu sunt dispuse vertical şi nu sunt corect poziționate în cerc: trebuie să fie aranjate la fel ca orele de pe cadranul ceasului. Se creează iluzia că stele sunt mai mult decât 12 (de facto, vizibile fiind doar 11).

Vezi extras din Anexa A1. Ghid grafic pentru reprezentarea drapelului european: http://europa.eu/abc/symbols/emblem/download_ro.htm   http://publications.europa.eu/code/ro/ro-5000100.htm 

„Stelele sunt dispuse la fel ca orele de pe cadranul unui ceas. Numărul lor este invariabil.

Culori agreate

Emblema

Emblema are următoarele culori: Pantone Reflex Blue pentru suprafața dreptunghiului, Pantone Yellow pentru stele. Gama internațională Pantone este foarte răspândită și ușor de procurat, chiar și de către neprofesioniști.

Reproducerea în tetracromie

În cazul utilizării procedeului tetracromiei, nu este posibilă utilizarea celor două culori standardizate. În consecință, ele trebuie recreate utilizându-se cele patru culori ale tetracromiei. Pantone Yellow se obține utilizând 100 % de „Process Yellow”. Prin amestecul a 100 % de „Process Cyan” cu 80 % de „Process Magenta” se obține o culoare foarte asemănătoare cu Pantone Reflex Blue.

Internet

În paleta de culori pentru internet, Pantone Reflex Blue corespunde culorii RGB: 0/51/153 (hexadecimal: 003399), iar Pantone Yellow corespunde culorii RGB: 255/204/0 (hexadecimal: FFCC00).

Emblema se reproduce, de preferință, pe fond alb. Evitați fondurile în culori diferite și tonurile care nu se potrivesc cu albastrul. În cazul în care nu există o alternativă la fondul colorat, trasați un chenar alb în jurul dreptunghiului, lățimea chenarului fiind egală cu 1/25 din lățimea dreptunghiului.

Exemple de reproducere incorectă

1.

Emblema este răsturnată.

 

2.

Stelele nu sunt dispuse vertical.

 

3.

Stelele nu sunt corect poziționate în cerc: trebuie să fie aranjate la fel ca orele de pe cadranul ceasului.”

 

Concluzionând, putem constata că, timbrul şi plicul emis de „Poşta Moldovei” la 9.08.2014 conţin un şir de abateri de la imaginea grafică etalon a Drapelului şi Stemei de Stat a Republicii Moldova (în ceea ce priveşte cromatica şi proporţiile), precum şi a Drapelului UE - necesitând o expertizare din partea Comisiei Naţionale de Heraldică pentru o ulterioară corectare (redesenare) în concordanţă cu Legislaţia în vigoare. Iar timbrele deja emise pot avea o valoare doar în calitate de piese de colecţie filatelică şi nici de cum unele de uz legal.

Chişinău, 12 august 2014.

dr., confer. Vlad MISCHEVCA,

membru al Comisiei Naţionale de Heraldică

miskewka@yahoo.fr   069394467mob.

ANEXĂ:

Drapelul UE (foto)

P.S.

---

[1] Legea Nr. 217 din 17.09.2010 privind Drapelul de Stat al Republicii Moldova. Publicată: 26.11.2010 în Monitorul Oficial, Nr. 231-234.

PREMIANŢII CONCURSULUI INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI PROZĂ “STARPRESS 2014″ - ...Mischevca V.I.

PREMIANŢII CONCURSULUI INTERNAŢIONAL DE

POEZIE ŞI PROZĂ

“STARPRESS 2014″

Revista Internationala STARPRESS

– www.valcea-turism.ro

a desemnat castigatorii Concursului International de POEZIE  -

Pentru Romanii din Intreaga Lume , STARPRESS 2012, editia a lV-a

(care se desfasoara din doi in doi ani )

si ai Concursului International de PROZA - Pentru Romanii din Intreaga Lume,

STARPRESS 2012 , editia a ll-a (care se desfasoara din doi in doi ani )

Un număr record de concurenţi s-au înscris la cele două sectiuni,

peste 10.000 (la editia precedenta , numarul acestora fiind 8497

(optmiipatrusutenouazecisisapte ) ceea ce întăreşte încă o dată zicala

“românul s-a născut poet !”

CASTIGATORII

Concursului Internaţional de

POEZIE si PROZA

pentru românii din întreaga lume “Starpress 2014 “

MARELE PREMIU –STARPRESS – pentru cea mai buna poezie:

TITINA NICA TENE- CLUJ – ROMANIA - - sejur pt. 2 persoane - 9 zile

Hotel Casa Andrei  / Eforie Nord  / 25 august- 3 septembrie

MARELE PREMIU –STARPRESS – pentru cea mai buna proza scurta :

ELENA BUICA - Qubec / Canada -- sejur pt. 2 persoane - 9 zile

Hotel Rio / Jupiter   / 25 august- 2 septembrie

MARELE PREMIU –STARPRESS – pentru cel mai bun roman :

DORA ALINA ROMANESCU - Mangalia / Romania -- sejur pt. 2 persoane - 9 zile

Hotel  Premier  /  Olanesti /

POEZIE

Locul l –Tatiana Dabija / Chisinau/ R. Moldova - sejur pt. 2 persoane - 9 zile

Hotel Rio / Jupiter   / 25 august- 2 septembrie

Locul l - Mihaela Cristescu  Sydney / Australia -- sejur pt. 2 persoane - 9 zile

Hotel Casa Andrei   / Eforie Nord    / 25 august- 2 septembrie

Locul ll - Daniela Popescu –Madrid /Spania - sejur pt. 2 persoane  8-zile

Hotel Rio / Jupiter  / 25-august- 31 august

Locul ll - Olimpia Sava – Galati / Romania - sejur pt. 2 persoane - 8 zile

Hotel Rio / Jupiter   / 3 sept- 8 sept

Locul lll Ioan –Adrian Trifan – Ploiesti/ Romania sejur pt. 2 persoane – 5 zile

Hotel Casa Andrei   / Eforie Nord    / 30 august- 3 septembrie

PROZA

Locul l –Alexandru Florin Tene – Cluj Napoca / Romania - sejur pt. 2 persoane - 10

zile  / Hotel Casa Andrei  / Eforie Nord  / 25 august- 3 septembrie

Locul l – Mihaela Cristescu - Sidney /Australia - sejur pt. 2 persoane – 10 zile

Hotel Casa Andrei  / Eforie Nord  / 25 august- 2 septembrie

Locul ll – Milena Munteanu – Toronto/ Canada - sejur pt. 2 persoane – 8 zile

Hotel Casa Andrei  / Eforie Nord  / 25 august- 1 septembrie

Locul ll – Claudia Partole –Chisinau / Rep. Moldova - sejur pt. 2 persoane –7zile

Hotel Rio / Jupiter   / 1 sept- 8 sept

Locul ll -  Marian Patrascu – Rm.Valcea / Romania - sejur pt. 2 persoane -  6 zile  /

Hotel Rio / Jupiter  / 3 sept- 8 sept

Locul lll –Melania Rusu Caragioiu- Toronto-Canada - sejur pt. 2 persoane - 6 zile

- Hotel Casa Andrei  / Eforie Nord  / 3 sept- 8 sept

Locul lll- Ion Nalbitoru – Voineasa / Romania   - sejur pt. 2 persoane - 6 zile

- Hotel Casa Andrei  / Eforie Nord  / 25  - 29 august

Locul lll - Teresia Bolchis Tataru– Germania - sejur pt. 2 persoane - 6 zile

-Hotel Rio / Jupiter  / 3 sept- 8 sept

MENTIUNI POEZIE

Iustinian Zegreanu - Cluj Napoca - România

Rodica Calota – Tg. Jiu / România

Andreea Gabriela Carp- Bacău / România

Elena Trifan - Ploiesti  / România

Vladimir Ion Mischevca - Chisinau  / R. Moldova

Tkachenko Liliya -  Santa Marta /  Spania

Dorin  Moldovan - Brasov / România

Daniela Bejan– Piatra Neamt  / România

Liliana Hoton - Ottawa  - Ontario  / Canada

Petrus Andrei - Vaslui / România

Corneliu Zeana -  Bucuresti / România

Virginia Vini  Popescu –Alexandria –România

Nicolae Marius Buchiu - Campina / România

Eugen Cojocaru - Stuttgart –Germania

Ana-Cristina Popescu - Caransebeş / România

Diana Frumosu – Verona /  Italia

Iulian  Dămăcuş - Cluj / România

Mihail Moldoveanu - (pseudonim- Mihai Ristea Corneanu )-  Denver  USA

Ioan Borşa - Bistriţa / România

Cristian Gabriel Groman -  Londra  / Anglia

Luminita Geletu Tatoli – Giurgiu  / România

Costică Nechita -  Tg. Frumos  / Iasi

Mihai Fotescu –Chisinau / Republica  Moldova

Elena Agiu Neacsu – Timisoara / România

Viorel Vintila -   New  York  /  USA

Stroe  Tudorica  Alexandru - Giurgiu  / România

Tatiana Scurtu-Munteanu – Galati  / România

Svetlana Lupu - Hădărăuţi – Rep.Moldova

Vera Crăciun - Tudor Vladimirescu, jud. Galati / România

Lucian Victor  Bota  - Bristol / Anglia

Florentina  Loredana  Dalian – Bucureşti  / România

Bogdan Cristian Târziu - Bucureşti  / România

Diana Frumosu - Verona /  Italia

Dorian Marcoci - Tg-Mures / România

Emilia  Dospinescu Tutuianu - Roman / România

Ion Maria -  Craiova  / România

Raisa Coleaghin ( nume de autor - NINA GONŢA) – Iasi / România

Manoliu Delia Catalina – Constanta  / România

Maria Vaida - Cluj  / România

Mihaela Rotaru – Zalau  / România

Marin Toma - Dor-Mărunt /  Calarasi / România

Muşat Mădalina-Iuliana -  Comuna Pleniţa, Dolj / România

Eugen Caraghiaur – Montreal / Canada

MIhaiţă Nicolae Ardeleanu -Târgovişte / România

Nicolae Marius Buchiu -  Campina, Prahova / România

Valeriu Cercel –  Hamilton, Ontario / Canada

Elena Stan - Vălenii de Munte, Prahova  / România

Ion  Vaduva - Poienari de Muscel, judeţul Argeş / România

Marius Maracinescu - Goleşti, jud. Vâlcea / România

Teona Scopo – Iasi / România

Precob Ema  Iuliana - Dorohoi  / România

MENTIUNI SPECIALE  POEZIE

Liviu Popescu Suceava / România

Luca  Cipolla - Milano  / Italia

George Stroia -  Adjud / România

Corina  Ofelia Corpodean - Sebes,  Alba / România

Ion Bogdan Martin – Bucuresti / România

Claudia Voiculescu - Targoviste / România

Iosif Diac -  Bacău / România

Dumitru Baluta - Chisinau / Rep. Moldova

Dumitru Popiţan - Bistriţa Năsăud / România

Ion Perciun -or. Rezina /Rep.  Moldova

Angelina Nădejde -   iasi / România

Oana Mihaela  Pop - Cluj – Napoca / România

Valentina Bişog - (Valentina Becart-pseudonim literar)- Paşcani / România

Iulian Patca - Cluj Napoca  / România

Chirtoaca Maria Câmpulung  Arges / România

Ottilia Ardeleanu – Năvodari  / România.

Traian Florentin Nistor - Buzau  / România

Zina Bivol - Chisinau / Republica Moldova

Stan  Elena - Vălenii de Munte, Prahova  / România

Ion Bogdan MARTIN –Bucuresti / România

Ion Marieta Alina – Braila / România

Mariana Dobrin -  Pitesti / România Mircea Lungu - Constanta /România

MENTIUNI PROZA

Agapie Gina - Buzau / România

Magdalena  Iugulescu – Braila  / România

Corneliu Zeana - Bucuresti / România

Ana-Cristina Popescu - Caransebeş / România

Mihai Ştirbu - Roman / România

Gheorghe Vicol - Vatra Dornei   / România

Elisabeta  Iosif / Bucuresti / România

Ioan Adrian Trifan – Ploiesti  / România

Anastasia Dumitru -  Constanţa- România

Diana Vrabie - Bălți, Republica Moldova

Valentina Bişog / Valentina BECART (pseudonim literar)- Paşcani / România

MENTIUNI  SPECIALE  PROZA

Laurian Lodoaba - Lugoj / România

Liliana Moldovan -Tg. Mures  / România

Ottilia Ardeleanu / Năvodari / România

Ion Turnea - Caransebeş / România

Liliana Ardelean - Timisoara-/ România

Florentina Loredana Dalian –  Bucuresti / România

Ladislau Dardici -  Deva / România

Tudosia Lazar – Galati / România

Nicolae Baldovin - Roșiorii de Vede / România

Jules Cohn Botea - Bucuresti   / România

Silvian Floarea / Giurgiu / România

Mioara Ianvu Bratosin / Constanta / România

Oleg Carp - Chisinau / Rep. Moldova

Ştefan Dorgoşan /  Constanta   / România

Marius Chiru -  Galati  / România

Mircea Moroianu -  Bucuresti / Romania

Igor Ursenco - Chisinau /  Rep .Moldova

Emilia Dospinescu  Tutuianu - Roman  / România

MENTIUNI  SPECIALE  COPIIi – ADOLESCENTI POEZIE

Stefana Palade – Suceava / România

Carina Jimbei - Chişinău - Republica Moldova

Elena Șarban - orașul Drochia  / Republica Moldova

Huzoaica Florina Gabriela- Curtea, jud. Timiş / România

Irina Rapcea - or.Criuleni, r-nul Criuleni /  Republica Moldova

Elena Prohniţchi / Republica Moldova

Lungu Cezara / Rep Moldova

Maria  Monalisa Vitan- Domnesti– Arges  / România

Mihael Alina Popescu – Bucuresti / România

MENTIUNI  SPECIALE  TINERET /  PROZA

Elena  Prohniţchi / Republica Moldova.

PREMUL  SPECIAL   ORIGINALITATE (BARLOGISME)

Basile Barlot – Paris – Franta

http://www.valcea-turism.ro/j15/index.php?option=com_content&view=article&id=5827:premianii-concursului-internaional-de-poezie-i-proz-starpress-2014&catid=19:poezie&Itemid=35